A fost condamnat la zeci de ani de muncă silnică. A vizitat ca deținut cel mai des Zarca sau „închisoarea din închisoare”. Cu toate astea, nu a fost înfrânt. Caracterizarea făcută părintelui Arsenie Papacioc de directorul penitenciarului din Aiud, colonelul Gheorghe Crăciun, o dovedește fără dubiu: „Este dispus să continue și în stare de libertate activitatea dușmănoasă pe linia propagandei religioase, fiind periculos îndeosebi în contact cu elementele credincioase”. Astăzi se împlinesc trei ani de când părintele ne zâmbește din ceruri. Cuvântul lui rămâne pururi actual: „Aveți grijă cum folosiți timpul care vi s-a dăruit!”
În timpul anchetei făcute de un grup de 10 colonei, unul dintre ei l-a întrebat pe părintele Arsenie despre existența lui Dumnezeu. Mucalit, părintele i-a răspuns: „Domnule colonel, foarte mulți copii de școală primară m-au întrebat lucrul ăsta”. A fost apostrofat imediat: „Nu ți-e rușine?” Părintele a răspuns totuși la în-trebare printr-o alta: „Cine ne-a dat ochii, cine ne-a dat pu-tința de a vedea, de a face comparația valorilor, de a observa ansamblul situațiilor, de a măsura, de a poetiza? Cine ne-a dat posibilitățile acestea? Au venit de la sine? Sigur El este un mare autor, un mare stăpân, un mare creator”. Deși era o foarte mare îndrăzneală din partea lui, părintele l-a chestionat în continuare: „Dumnea-voastră ce motive aveți să nu-L credeți? Iată, ați biruit. De ce nu credeți acum?” Nu a primit nici un răspuns la aceste întrebări.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
