Se împlinesc zece ani de când data de 9 martie a fost declarată „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” prin legea 247/05.12.2011.
Proiectul legislativ a fost adoptat de Senat, în data de 9 februarie 2011, cu 86 voturi pentru şi două abţineri. Camera Deputaţilor l-a adoptat în şedinţa din 22 noiembrie 2011, cu 285 de voturi favorabile.
Legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu în 2 decembrie şi publicată în Monitorul Oficial nr.864/2011 din 8 decembrie 2011.
Între cei comemoraţi în ziua de 9 martie se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații total nefondate, dar socotiți periculoși pentru noul regim politic de stat.
Numărul deţinuţilor care a lucrat la Canal a variat. Astfel, în septembrie 1949 erau 6.400 de deţinuţi, în vara anului 1950 erau 15.000, iar în aprilie 1953 erau 20.193. Lucrările la Canal au fost sistate în 1955, se menţionează pe site-ul Harta Gulagului Românesc.
Credința lor puternică și curajul de a-L mărturisi pe Hristos au exprimat rezistența activă a Bisericii.
– Patriarhul Daniel
Istoria represiunii în România comunistă are mai mult etape:
Prima dintre acestea s-a desfăşurat între 1948-1953, fiind întreruptă de moartea lui Stalin. A urmat o perioadă de relaxare, care s-a încheiat în contextul revoluţiei din Ungaria din 1956 şi al retragerii trupelor sovietice din România, în 1958.
Dorind să se asigure că deţine controlul, Partidul Muncitoresc Român a reluat arestările masive şi a impus din nou un regim represiv extrem de dur. Având deja un control sigur asupra societăţii, regimul a început să elibereze deţinuţii politic, pe care nu îi mai considera un pericol (deşi toţi au rămas sub supraveghere informativă). Între 1962-1964 au fost promulgate mai multe decrete de graţiere a deţinuţilor politic, moment după care România nu mai avea, oficial, deţinuţi politic.
În toată această perioadă au funcţionat mai multe spaţii represive: închisori, centre de anchetă, lagăre şi colonii de muncă forţată, centre de deportare şi domiciliu obligatoriu, dar şi azile psihiatrice, unde au fost trimişi unii oponenţi ai regimului, mai ales în anii 1980.
Patriarhia Română a dedicat anul 2017 apărătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului.
Foto credit: Basilica.ro/Mircea Florescu
