Ctitoria Sfântului Constantin Brâncoveanu de la Hurezi şi-a serbat hramul astăzi, 16 august 2017. Sfinţii Martiri Brâncoveni au fost cinstiţi prin rugăciunile a opt ierarhi şi a mii de credincioşi în cadrul Liturghiei oficiată pe o scenă special amenajată în curtea aşezământului monahal.
După cum informează site-ul oficial al Arhiepiscopiei Râmnicului, soborul ierarhilor a fost format din:
- Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului,
- Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului,
- Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei,
- Preasfințitul Părinte Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei,
- Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii,
- Preasfințitul Părinte Gurie, Episcopul Devei și Hunedoarei,
- Preasfințitul Părinte Ilarion Făgărășanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului,
- Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
Răspunsurile liturgice au fost oferite de către Nectarie Protopsaltul.
În cadrul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Teodosie a subliniat în cadrul omiliei rostite că sărbătorirea ctitorilor mănăstirii reprezintă o sărbătoare duioasă şi plină de lumină, o sărbătoare la care trebuie să vibreze orice român credincios, pentru că Sfinții Martiri Brâncoveni ne-au adunat la așezământul în care sfântul voievod a dorit să-și înveșnicească locul de odihnă.
Astăzi, trebuie să redevenim contemporani cu Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, un om ales a lui Dumnezeu, din neam nobil, nu atât nobil în sens bun și bogat, cât mai ales spiritual, a concluzionat Ierarhul.
În cuvântul adresat la final, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Varsanufie a mulțumit ierarhilor coslujitori, obştii mănăstirii şi credincioşilor prezenţi la sfintele slujbe, precum şi tuturor celor care s-au implicat în organizarea hramului aşezământului de la Hurezi.
Mănăstirea Hurezi reprezintă cel mai vast ansamblu de arhitectură medievală păstrat în Țara Românească. El cuprinde mănăstirea propriu-zisă, biserica bolniței, ctitorită de doamnă Maria, soția lui Constantin Brâncoveanu, ridicată la 1696 și zugrăvită de Preda Nicolae și Ianache; Schitul Sfinților Apostoli, la circa 50 de metri spre nord, ctitorit de marele stareț Ioan Arhimandritul în 1698 și zugrăvită de Iosif și Ioan în 1700, și Schitul Sfântul Ștefan, după numele fiului cel mare al domnitorului, la 1703 și zugrăvit de Ianache, Istrate și Harinte.
