Conform imnografilor, praznicul Bunei Vestiri este „descoperirea sfatului mai înainte de veci al lui Dumnezeu”, ivirea în timp a marii taine a iconomiei dumnezeiești. Cuvântul necircumscris prin fire și împreună veșnic cu Tatăl se face prin milostivire circumscris și supus timpului spre îndumnezeirea umanului.
Deși prăznuirile sfinților sunt interzise canonic în timpul Postului Mare, ajutorul și rugăciunea lor și mai cu seamă mijlocirea Maicii Domnului se propune ca prototipul și scopul spre care tind eforturile credincioșilor.
Prezența în Postul Mare a acestei sărbători care schimbă atmosfera de pocăință și întristare cu bucuria cosmică adusă de anunțul îngerului, face să se săvârșească Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur, indiferent de zi, desființând postul prin dezlegarea la pește. Imobilitatea praznicului de pe 25 martie e impusă de preocuparea de a păstra realismul anului liturgic , fiindcă Nașterii Domnului sărbătorită cu nouă luni înainte îi corespunde zămislirea lui Hristos. De asemenea, celebrarea la dată fixă, apropiată de echinocțiul de primăvară reprezintă o reproducere periodică a creației lumii.
Mai multe informații în Ziarul Lumina
