În martie 1714, în timp ce alaiul principelui mazilit Constantin Brâncoveanu, împreună cu familia sa, pornise spre Constantinopol, Domnița Bălașa se afla în capitala Imperiului Otoman pentru a o peți pe fiica lui Antioh Cantemir pentru fratele ei, Radu. Au fost arestați și ei și închiși vreme de trei săptămâni, până s-au adăugat rudelor lor aduse din Țara Românească. Intrigile boierilor Cantacuzini ajunși la conducere nu au încetat nici după mazilirea rudei lor, întrucât se temeau că diplomația și averea lui Constantin Brâncoveanu îl vor readuce pe tronul țării.
Duminică, 28 martie, Domnița Bălașa a participat la Sfânta Liturghie cu prilejul praznicului Învierii Domnului, împreună cu soțul ei, Manolache Lambrino, iar la întoarcere „găsi casa plină de turci cari o despoiară de toate bijuteriile, rădicară tot ce găsiră și o închiseră în apartamentul femeilor din închisoarea Ceauș-Emini, iar pe soțul ei la Bașbachiculi, adică la executorul debitorilor Sultanului” (Anton Maria del Chiaro). Secretarul florentin afirmă că știrea mazilirii domnitorului Țării Românești a ajuns la Constantinopol abia după patru zile.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
