În Duminica Lăsatului sec de brânză, Patriarhul României a explicat de ce postul nu trebuie înțeles ca o sumă de restricții, ci ca o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu. Părintele Patriarh a spus că postul este ofrandă și act de intimitate, apoi a subliniat că cine postește dar nu se roagă, nu se bucură. Totodată, a arătat și latura biologică a postului când creștinul consumă alimente rezultate din fotosinteză și se hrănește, practic, cu lumină.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a participat la Sfânta Liturghie în Paraclisul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reședința Patriarhală.
În prima parte a predicii, Patriarhul Daniel a subliniat că „pentru a intra în perioada Postului Sfintelor Paști avem nevoie de smerenia dobândită prin iertarea greșelilor semenilor noștri”, apoi a continuat prin a explica importanța postului în relația personală a omului cu Dumnezeu.
„Evanghelia ne spune că postul este foarte important dacă este făcut cu smerenie, fără dorința de a fi lăudați de oameni: ‹Când postești, unge capul tău și fața ta o spală›. Adică să nu smolească fața, ci s-o spele. Să nu se arate trist, ci bucuros. Să nu se arate oamenilor că postește, având o figură posomorâtă, ci că este cu față curată, adică dorește să comunice cu ceilalți în mod firesc, nu să atragă atenția asupra lui ca și când ceva nefiresc s-a întâmplat”.
„Această smerenie și această discreție ne arată că postul trebuie făcut mai întâi din evlavie sau iubire față de Dumnezeu. Este un act de intimitate, este un act de ofrandă, de jertfă duhovnicească de sine”.
Ce se jertfește în post?
„Omul, care e dependent în viața sa trupească, biologică de lucrurile materiale limitate și trecătoare, renunță fie la cantitatea lor, fie la felurile foarte gustoase sau atrăgătoare și arată că atunci când postește și se roagă intens, comuniunea cu Dumnezeu este hrana lui duhovnicească și relația sa de comuniune prin rugăciune este mai importantă decât hrana materială”.
„Când postim, postim pentru că iubim pe Dumnezeu mai mult decât darurile Lui trecătoare și necesare pentru hrana trupului. Cu alte cuvinte, prin post se arată iubirea postitorului față de Dumnezeu Creatorul. Se arată că dorința de a vorbi cu Dumnezeu și de a se hrăni din iubirea lui Dumnezeu, care se transmite omului prin rugăciune, este mai importantă decât alipirea exagerată, pătimașă și lacomă față de lucrurile materiale limitate și trecătoare”.
„În concluzie, putem spune că postul ne arată acest adevăr: că omul postitor iubește mai mult pe Dăruitor decât darurile Sale”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Baza postului este rugăciunea
„În această perioadă, Biserica a rânduit ca hrana creștinului ortodox să fie din produse vegetale. Nu se renunță la hrană totalmente, ci se diminuează cantitatea și se folosesc alimente de origine vegetală care predispun organismul mai mult la rugăciune, la trezvie duhovnicească și îl ajută pe om să facă metanii mai multe, să se smerească pe sine și să se pocăiască”.
„Starea de post e însoțită de pocăință, dar atât baza postului, cât și baza pocăinței este rugăciunea. Cine postește și nu se roagă, nu se bucură, nu se înduhovnicește”.
„Cine postește doar pentru a păstra silueta nu face o lucrare duhovnicească, ci una de igienă, de estetică. De aceea, e foarte important în această perioadă ca hrana de origine vegetală să fie unită cu mai multă rugăciune”, a insistat Patriarhul, amintind cuvintele Sfântului Vasile cel Mare: „Slăbim trupul, dar întărim sufletul, diminuăm patimile și întărim dorința de comuniune cu Dumnezeu”.
„Deci, când diminuăm hrana, fie cantitativ, fie ca formă atunci trebuie să sporim hrana duhovnicească. Nu rămâne nicio pagubă. Se diminuează cele materiale, dar se amplifică cele spirituale. De aceea se cere: mai multă rugăciune, mai multă citire a Sfintei Scripturi și mai multă hrană duhovnicească prin spovedanie și împărtășanie mai deasă. Se echivalează diminuarea hranei materiale cu sporirea celei duhovnicești”.
Ne hrănim cu lumină trupul și sufletul
„Produsele de origine vegetală sunt rezultate din procesul de fotosinteză. Cu alte cuvinte, toate produsele vegetale sunt rezultatul acumulării luminii de la soare în plante și de aceea noi, în această perioadă, ne hrănim cu lumină. Integrăm în corpul nostru lumina de la soare concentrată în vegetale”, a spus Patriarhul Daniel.
„Iar ca simbol al faptului că în această perioadă a postului consumăm numai produse vegetale, sporim și lumina harului din suflet prin sporirea activităților spirituale, prin rugăciune mai multă, prin citirea Sfintei Scripturi și a scrierilor sfinților, prin convorbiri duhovnicești și prin împărtășire mai deasă”.
„Deci, iată cum adunăm lumină de la soare în trupul nostru și adunăm lumină de la Soarele Hristos în sufletul nostru!”.
„De aceea oamenii postitori, în general, sunt oameni care adună comori de lumină duhovnicească în sufletul lor și acestea sunt comorile de rugăciune, de citire a Sfintei Scripturi, din Sfintele Taine și din faptele bune. Acestea sunt comorile pe care nu le mai fură nimeni pentru că sunt adunate în suflet și vor rămâne ca lumină în veșnicie după trecerea omului din viața pământească la viața cerească”.
Să postim de bucate și de păcate!
„Sfinții Părinți pun accent nu numai pe partea înfrânării de la bucate, ci și de la păcate”, a continuat Părintele Patriarh și a citat cuvintele Sfântului Ioan Gură de Aur care spune că „toate membrele corpului nostru trebuie să postească prin înfrânare de la priviri păcătoase, cuvinte păcătoase, gesturi și fapte păcătoase”.
„Deci, trebuie să postim de bucate și de păcate. Trebuie să controlăm privirile, gândurile, cuvintele, faptele. Școala aceasta a postului este o școală de sfințire, de înduhovnicire”.
Oamenii postitori se bucură
„De aceea, cine a înțeles perioada postului nu ca sumă de restricții, care duc la crispare și tristețe, ci ca pe o școală a libertății de a iubi pe Dumnezeu Dăruitorul mai mult decât darurile Sale limitate și trecătoare, se bucură”.
„Oamenii postitori se bucură pentru că ei simt că primesc în schimb, pentru jertfelnicia lor, prezența însăși a Duhului Sfânt în viața lor. Iar darurile obținute în timpul postului sunt florile cu care noi întâmpinăm pe Domnul la Intrarea în Ierusalim. Florile credinței, florile nevoințelor”, a spus la finalul predicii sale Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Postul Sfintelor Paști începe luni, 7 martie. Sărbătoarea Intrării Domnului face trecerea de la Postul cel de 40 de zile al Sfintelor Paști la intrarea în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale lui Hristos, care este o perioadă de pregătire duhovnicească legată mai direct de Taina Crucii și Învierii Domnului.
Foto reprezentativă: Arhiva Basilica.ro
Urmărește-ne pe Facebook: @basilica.ro
