„Cred că ar trebui să ne simțim mai responsabili fiecare dintre noi pentru viața noastră”, a declarat, pentru Basilica.ro, Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea, preot de caritate la Spitalul de Urgență „Sf. Ioan” din București.

„Dacă noi înțelegem responsabilitatea ca și capacitatea noastră de a răspunde iubirii lui Dumnezeu cu iubirea noastră, atunci această responsabilitate nu mai pare o corvoadă sau povară, ci devine în prilej de bucurie”, a declarat clericul, care slujește din 1996 în cadrul spitalului.

„Cred că asta s-a pierdut cel mai mult în vremurile noastre, pentru că bucuria adevărată și autentică vine de la Dumnezeu, este o roadă a Duhului Sfânt, pe când ceea ce ne oferă societatea de consum în care trăim este plăcerea. Dacă omul se lasă absorbit și consumat de plăcere, pierde bucuria cea de la Dumnezeu, bucuria autentică.”

„Această responsabilitate trebuie să vină în primul rând din faptul că suntem creați de Dumnezeu. Dumnezeu ne-a dăruit viață, ne-a dăruit sănătate, ne-a dăruit tot ce ne trebuie, ca să facem ceva cu viața noastră și cu sănătatea noastră”, a mai spus Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea.

„Sunt niște daruri pe care le-am primit, dar, odată și odată, ni se va cere și socoteală ce am făcut cu ele. Îmi place să leg cuvântul responsabilitate de cum sună în engleză response + ability, capacitatea de a răspunde”, a subliniat preotul de caritate.

Din această responsabilitate face parte și păstrarea legăturii cu cei plecați dincolo, fiindcă iubirea este mai tare decât moartea, amintește Părintele Cosmin Cristian Teodorescu Posea.

Omul de astăzi „nu mai simte nevoia să-I răspundă lui Dumnezeu, ci e cumva înlănțuit în adicții de tot felul”, de care adesea nici nu este conștient, adaugă preotul.

Adicțiile, printre bolile secolului

Pentru că tema adicțiilor îl preocupă, anul acesta s-a înscris la cursul de formare de Consilieri în domeniul adicțiilor oferit de Federația Filantropia a Patriarhiei Române.

Când oamenii nu aveau atâta tehnologie, erau preocupați să-și câștige pâinea de zi cu zi și să trăiască mai mult după voia lui Dumnezeu, pentru că o cunoșteau mai bine, explică clericul.

„Făcând voia lui Dumnezeu, ținând posturile, așa cum ne pregătim și noi acum, la începutul Postului Mare, oamenii rupeau cumva legăturile cu cele materiale nenecesare. Pe când acum suntem înconjurați, suntem într-o societate de consum și avem oferte de tot felul, inclusiv din cele digitale, nu mai zic de cele care țin de alimentație sau de alte activități.”

„Ceea ce mi se pare o tragedie la nivel mondial și la nivel național e dependența de dispozitivele digitale, sau electronice. Necazul este că această dependență poate apărea la vârste foarte mici și părinții nu cunosc nimic despre lucrurile acestea. Și, când dependența își arată colții, nu te mai înțelegi cu copilul, care deja e adolescent, nu prea mai ai ce să faci”, avertizează Părintele Cosmin Cristian Teodorescu Posea.

A întâlnit și pacienți care au ajuns la spital cu probleme după consumul de substanțe. „O persoană care avea un istoric de consum de heroină, cocaină și droguri din plante, după ce a consumat etnobotanice, mi-a spus: «În câteva săptămâni m-au făcut praf, părinte!» Era în perioada în care acestea circulau liber pe piață.”

„Se pare că și acum pot fi accesibile pe internet, ceea ce este iarăși o mare problemă. Denumirea de etnobotanice parcă ți-ar inspira încredere, că ar fi din plante și ar fi droguri mai ușoare. Evident că niciun drog nu este bun, dar, în cazul acestora, a fost mult mai rău: cei care le-au consumat au avut parte de o agravare a stării lor foarte rapid”, avertizează părintele.

Minuni medicale și bucurii spirituale

Boala a devenit o realitate tot mai prezentă în societate, spune preotul de caritate.

În anii 1990, „erau pacienți în spital, dar parcă nu așa de bolnavi ca acum. Între timp, am devenit și spital de urgență și apoi, din păcate, s-a observat o alterare a stării de sănătate a pacienților noștri. Oamenii ajung la spital când sunt în general foarte bolnavi”. De asemenea, media de vârstă la internare pare că a scăzut.

Părintele Cosmin Cristian Teodorescu Posea a vorbit și despre bucuriile și tristețile muncii sale.

„Am văzut cum lucrează Dumnezeu uneori, când noi n-avem nicio speranță sau nu ne mai așteptăm la nimic bun să se întâmple. Dar Dumnezeu lucrează și pacienții despre care medicii spuneau că n-au nicio șansă sau că mai au o zi-două de trăit apucă să se spovedească și să se împărtășească, iar unii chiar să-și revină suficient cât să se întoarcă acasă.”

„Din păcate, avem și situații care, din punct de vedere omenesc, nu sunt fericite, dar e lucrarea lui Dumnezeu și atunci. Pentru foarte mulți, faptul că au ajuns la spital a însemnat prima dată când s-au spovedit, când s-au împărtășit după foarte mulți ani”, explică preotul de caritate.

„Țin minte un tânăr jandarm care a ajuns în spital cu pancreatită, ceva foarte grav. Medicii nu-i mai dădeau nicio șansă. Ne-am întâlnit în Reanimare și, cu multă deschidere și bucurie, a vrut să se spovedească, să se împărtășească. L-am împărtășit de mai multe ori și i-a ajutat Dumnezeu de s-a făcut bine. Avea 30 și ceva de ani.”

„Mulți ani după ce s-a făcut bine a venit și ne-a mulțumit mie și medicilor care l-au tratat în ATI”, își amintește Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea.

„Și atunci cum să nu ți se pară totul mai ușor când trăiești astfel de bucurii? Pe lângă faptul că omul, dacă a reușit în acea suferință să se apropie de Dumnezeu și să rămână cu Dumnezeu, vă dați seama că e vorba de nu doar de el și de familia lui, ci și de alții din jurul lor. Câți vor fi prin care și pentru care Dumnezeu a lucrat și lucrează!”

Boala și suferința ne conduc spre Dumnezeu

„Dumnezeu poate să lucreze și prin evenimente care se termină cu bine, dar și prin situații care sunt dureroase sau produc întristare. Important este să avem nădejdea în El, să-I cerem ajutorul.”

„Povara suferinței o ducem cu credință, cu dragoste și nădejde față de semenii noștri, pentru că au nevoie de noi. Și atunci te mobilizezi și mergi înainte”, mai spune preotul.

El vorbește despre situațiile nefericite din punct de vedere medical, dar fericite din punct de vedere duhovnicesc, „când oamenii pot să facă ceva pentru sufletul lor sau se deschid în fața Dumnezeu și Dumnezeu lucrează în sufletele lor”.

„Atunci, bucuria aceasta compensează momentele mai puțin fericite din punct de vedere omenesc. Dar, de multe ori, ceea ce percepem noi din punct de vedere omenesc, înaintea lui Dumnezeu este cu totul altfel”, a mai afirmat clericul, oferind drept exemplu cazul unei familii care și-a pierdut fiica internată la secția de Terapie Intensivă a spitalului.

„Fata a plecat la Domnul, iar părinții ei au rămas atașați de bisericuța noastră. Nu erau creștini practicanți înainte. Fiica lor era mai credincioasă decât ei”, spune părintele.

„Deci vedeți că poate să lucreze Dumnezeu mântuirea chiar și în situații care aparent sunt triste și lipsite de bine, dar lucrarea lui Dumnezeu există și continuă.”

Este o dovadă că dragostea este mai tare decât moartea și că în Dumnezeu rămânem împreună, chiar dacă moartea pare să ne despartă.

Un an dedicat bolnavilor și celor care îi sprijină

Declararea anului 2024 drept Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor ne poate ajuta în parcursul nostru duhovnicesc, spune Pr. Cosmin Cristian Teodorescu Posea.

„De obicei, oamenii sunt învățați să-și ducă propriile suferințe, propriile bolii sau ale celor apropiați lor și sunt poate mai puțin deschiși către suferințele celorlalți”.

„Dar, din moment ce avem un an dedicat celor aflați în suferință, oamenii pot fi mai atenți, mai sensibili și față de suferințele celor mai îndepărtați sau care nu fac parte din familia lor. Putem fi mai deschiși și dispuși să ajutăm mai mult.”

Preotul de caritate Cosmin Cristian Teodorescu Posea îi invită pe membrii familiilor pacienților de la Spitalul de Urgență „Sf. Ioan” din Capitală la slujbele oficiate în bisericuța în stil maramureșean din curtea instituției.

Sfântul lăcaș are hramul Soborului Sfântului Ioan Botezătorul.

„Avem membri ai comunității care vin relativ regulat la slujbe, mai puțin în perioada cu COVID-ul, când nu mai puteau să vină nici la spital”, spune preotul de caritate.

Mai participă la slujbe și membrii personalului medical, precum și „creștini pe care îi știm de ani de zile, chiar de zeci de ani”.

Preotul speră ca în Anul omagial al pastorației și îngrijirii bolnavilor să obțină ajutor sub formă de șindrilă. Va putea astfel repara unele porțiuni de la acoperișul bisericii, care datează din 1999.

Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews