Marele deziderat al neamului românesc, acela de a fi construită o Catedrală Naţională, a apărut imediat după dobândirea Independenţei de Stat a României.
Între promotorii, respectiv, susţinătorii proiectului, au fost şi membri ai Familiei Regale a României, începând cu primul rege, Carol I.
După proclamarea României ca Regat, Regele Carol I a înaintat Camerei Legislative un proiect de lege care prevedea construirea unei catedrale reprezentative pentru spaţiul românesc. Legea a fost votată în 20 mai 1882 în Senat, fiind considerată ziua de start a proiectului. Aşa s-a născut Legea nr. 1750 promulgată de Regele Carol I la 5 iunie 1884 şi publicată în Monitorul Oficial nr. 49 din 6 (18 iunie) 1884, în care se menţiona necesitatea construirii unei catedrale ortodoxe în Bucureşti.
„Prin aceeaşi lege, Statul român aloca un buget de 5 milioane de lei aur pentru construirea acesteia, sumă care reprezenta aproximativ 5% din bugetul ţării, stabilind pentru edificarea Catedralei o perioadă de cinci ani”.
„Cu tot interesul arătat de Rege acestui obiectiv, începerea proiectării şi apoi a lucrărilor s-a amânat mereu, iar bugetul alocat s-a risipit pe alte investiţii ale Guvernului”, a subliniat Patriarhul Daniel la un eveniment aniversar dedicat regelui Carol I.
Cu toate că Regele Carol I a promulgat primul proiect de lege destinat construirii Catedralei, lucrările s-au tergiversat, iar imediat după Marea Unire, Mitropolitul Primat Miron Cristea, devenit Patriarh în 1925, a mers în audienţă la Regele Ferdinand pentru a-l ruga să sprijine proiectul.
În 1920 Regele Ferdinand a adresat Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române un hrisov regal prin care anunţa hotărârea de a construi în Bucureşti o biserică monumentală în amintirea victoriei armatelor române în războiul de reîntregire.
El a făcut referire în document la cântarea „Cu noi este Dumnezeu”, despre care a spus că trebuie să răsune în „Biserica Mântuirii, pe care suntem datori să o ridicăm în Capitala Tuturor Românilor ca semn de mulţumire pentru ajutorul Celui Preaînalt şi ca simbol al unităţii sufleteşti a întregului neam şi veşnică pomenire celor răposaţi pentru înfăptuirea României întregite” (10 mai 1920).
Visul de peste un secol al românilor s-a materializat în timpul mandatului Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. Catedrala Naţională a fost sfinţită în 2018, iar în prezent au loc lucrări de pictură la interior şi alte lucrări la exterior. Detalii, aici.
Foto credit: catedrala-nationala.ro
Urmăriți-ne pe Twitter: @AgentiaBasilica
