Regii României au fost comemoraţi miercuri la Catedrala Patriarhală din Capitală. Slujba de pomenire a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Momentul liturgic a avut loc cu prilejul Zilei Naționale a Regalității.
În timpul slujbei, au fost pomeniți Regii României: Regele Carol I şi Regina Elisabeta, Regele Ferdinand şi Regina Maria, Regele Carol al II‑lea şi Regina Elena, Regele Mihai şi Regina Ana.
În cuvântul rostit, ierarhul a precizat că „suntem datori să arătăm recunoștință față de regii României pentru toate proiectele realizate spre binele poporului român”.
„Biserica, păstrătoare a adevărului revelat, bucurându‑se de învățăturile Mântuitorului Hristos, își aduce aminte de cei care au arătat prin viața și lucrarea lor cinstirea cuvenită Lui, dar și respectul pentru Biserică. Astfel, dacă veți cerceta cu atenție istoria vechilor lăcașuri de cult din întreg pământul românesc, veți observa respectul pentru ctitori și binefăcători. În această cheie, înțelegem și pomenirea pe care o săvârșim astăzi, cinstindu‑i pe regii României, dar și începând din anul 2015, o zi închinată regalității române”, a menționat ierarhul.
„Cei patru regi și cele patru regine au însemnat foarte mult pentru istoria neamului românesc. Istoricii care au cercetat istoria regalității după 1990, au constatat că România datorează foarte mult Regelui Carol I, lui Ferdinand, lui Carol al II‑lea și Regelui Mihai. Primii doi afirmându‑se într‑o perioadă de foarte multă libertate și posibilități de dialog la nivel internațional, dar și cu proiecte deosebite care au schimbat fața țării. Foarte mulți istorici remarcă realizările economice, administrative, culturale începute de Carol I, continuate apoi de Ferdinand și Carol al II‑lea, iar în măsura în care s‑a putut, de tânărul rege Mihai, care a fost obligat să abdice”, a spus Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul a subliniat legătura pe care regii României au avut‑o cu Biserica.
„Au avut un respect deosebit, chiar dacă cei dintâi regi nu au fost ortodocși. Venind aici, însă, au cinstit credința românilor. În reședințele lor aveau capele în care se rugau permanent dimineața și seara. Din mărturiile celor care au participat la dineurile oferite de familia regală, niciodată aceste mese nu începeau și nu se încheiau fără rugăciune. Au avut atenție față de importante lăcașuri de cult din țara noastră: biserici, mănăstiri și catedrale”.
„Așa înțelegem cum într‑o preafrumoasă și veche ctitorie a lui Neagoe Basarab apar drept ctitori și regii României, care au înnoit biserica Mănăstirii Curtea de Argeș. Nu mai vorbim de vechea Catedrală a Țării Românești, aceasta în care ne aflăm, unde veneau adeseori să se roage și unde au ajutat, mai ales că una dintre cele mai importante restaurări ale acestei catedrale s‑a realizat în vremea regalității prin sprijinul și deosebita râvnă a întâiului Patriarh al României, Miron Cristea”, a continuat Preasfinția Sa.
Între 1866 și 1947, data de 10 mai era Ziua Națională a României. Data are o întreită semnificație în relație cu Regalitatea României.
Mai multe imagini în Galeria Foto.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca-Emanuela Ene
