În data de 12 iulie 2011, a avut loc ceremonia de inaugurare ce marchează redeschiderea pentru pelerinaj a locului original al Botezului Domnului, după cum ne informează Ilie Chișcari, Corespondent Basilica la Locurile Sfinte. Acest loc, aflat în vecinătatea Așezământului românesc de la Iordan și a altor biserici și așezăminte ale diverselor comunități creștine, a fost închis pentru mai mult de 40 de ani, în urma conflictelor care au avut loc în anii ’70 între forțele israeliene și cele arabe și ca urmare a stabilirii granițelor dintre statul Israel și regatul hașemit al Iordaniei în această zonă. Astfel, din motive de securitate, creștinilor ortodocși le era permisă pătrunderea în acest loc doar de 2 ori pe an: de Bobotează (19 ianuarie, după calendarul Ierusalimului) și în Marțea Mare din Săptămâna Patimilor. În rest, se putea vizita locul doar dinspre partea iordaniană. Din acest motiv, pentru pelerinii care vizitau Țara Sfântă în restul anului, s-a amenajat un alt loc pe cursul Iordanului, mai în nord, în localitatea Yardenit. Însă creștinii au continuat să solicite autorităților redeschiderea locului original al Botezului Domnului. Astfel, prin grija statului Israel, această zonă a fost securizată și amenajată, pentru a putea fi redeschisă astăzi pelerinilor creștini pentru întreaga perioadă a anului.
Festivitatea de inaugurare s-a desfășurat sub patronajul d-lui Silvan Shalom, Vice Prim Ministru și Ministrul pentru Dezvoltarea Regională a statului Israel, și a d-lui general maior Eitan Dangot, coordonatorul operațiunilor activităților guvernamentale în Teritorii. La ceremonie au participat reprezentanții cultelor creștine din Țara Sfântă, incluzându-i pe: Mitropolitul Isihios de Capitoliada, delegatul Patriarhului Teophilos al III-lea al Ierusalimului, Arhiepiscopul Elias Shakour de Acco, Haifa, Nazaret și întreaga Galilee, delegatul Bisericii Greco-Catolice Melchite, Arhiepiscopul Abba Mathias al Bisericii Etiopiene din Ierusalim, Arhiepiscopul Giancinto Marcuzzi, vicar patriarhal al Patriarhiei Latine a Ierusalimului, precum și a altor reprezentanți bisericești. Din partea statului israelian au mai participat: dl. general în rezervă Uzi Daian, fost șef-adjunct al Statului Major și Comandantul Regiunii Centrale (în care se află acest loc), dl. Rafi Ben-Hur, Director Adjunct al Ministerului Turismului, dl. Dany Haimovici, Directorul Centrului de Cooperare Iudeo-Creștină, primari, șefi ai organizațiilor de protecție a mediului, diverși funcționari ai cabinetului israelian și reprezentanți ai Administrației Civile.
Reprezentanța Patriarhiei Române la Locurile Sfinte a fost reprezentată, cu binecuvântarea Înaltpreacuviosului Părinte Ipopsifiu Ieronim Crețu, de o delegație de părinți și maici de la Ierusalim la invitația autorităților israeliene.
Ceremonia a început prin dezvelirea panoului pe care este scris numele acestui loc, „Kasser al Yahoud”, nume care amintește de trecerea râului Iordan de către poporul evreu, condus de Iosua, fiul lui Nun, la întoarcerea din robia egipteană.
Dl. Silvan Shalom, Vice Prim Ministru și Ministrul pentru Dezvoltarea Regională a statului Israel, în alocuțiunea susținută a menționat: „locul acesta istoric este important pentru evrei pentru că este locul pe unde Ioshua ben-Nun a trecut râul Iordan înspre Țara Sfântă, iar pentru creștini pentru că este locul Botezului Domnului Iisus Hristos, ambele evenimente contribuind la schimbări esențiale în istoria omenirii.” Apoi a mai adăugat că „multe autorități nu au crezut că problema acestui loc se va soluționa, având în vedere că este un loc delicat din mai multe puncte de vedere. Însă pentru că toate religiile cred în minuni, iată că această restaurarea și redeschiderea acestui loc reprezintă cu adevărat o minune”.
Excelența Sa a mulțumit Administrației Civile care asigură paza regiunii, făcând ca această zonă să fie liniștită, apărată și sigură pentru toți pelerinii care vor dori să poposească în Pustiul Iordanului. De asemenea, a mulțumit tuturor reprezentanților Bisericilor care au colaborat la această minunată lucrare și celor care au participat la inaugurare.
Ceremonia s-a încheiat cu eliberarea porumbeilor albi de către reprezentanții ministerelor și ai Bisericilor, ca un semn al păcii și frățietății, al libertății de gândire și de credință, iar pentru creștini, ca un simbol al prezenței Duhului Sfânt, coborât din cer în chip de porumbel peste Mântuitorul Iisus Hristos chiar în acel loc. S-a făcut un apel și o invitație tuturor pelerinilor să vină și să viziteze Țara Sfântă și acest loc al Botezului Domnului.
Autenticitatea acestui loc este confirmată de diferite surse antice, precum și de prezența ruinelor unor edificii creștine din cele mai vechi timpuri. Acesta este locul în care s-au stabilit numeroși monahi și pustnici în perioada Bisericii antice și unde s-au construit diferite locașuri de cult. Urme ale venerației creștine de care se bucură această zonă, ca loc autentic al Botezului Domnului, se găsesc pe ambele maluri ale Iordanului, atât cel israelian, cât și cel iordanian. În perioada modernă, toate comunitățile creștine au încercat să își construiască locașuri de închinare în apropierea locului Botezului. Astfel, la 25 aprilie 1935 s-a pus piatra de temelie a Așezământului Românesc de la Iordan, cu hramul „Sf. Ioan Botezătorul”, care a fost sfințit de către episcopul Lucian Triteanu al Romanului. Lucrările au fost finalizate în 1936, protosinghelul Gherasim Luca devenind primul responsabil cu slujirea în acest loc. În anul 1947 ajunge egumen al schitului românesc de la Iordan cel care astăzi este cinstit sub numele de Cuviosul Ioan Iacov Hozevitul Românul. Acesta, alături de Arhim. Victorin Ursache, inițiază o revigorare spirituală a monahismului românesc în această zonă. Cuviosul Ioan Iacov rămâne în acest loc până în anul 1952, când se retrage în Mănăstirea „Sf. Gheorghe Hozevitul”, unde va rămâne până la moarte. În urma conflictelor militare din zona Așezământului de la Iordan, personalul monahal este nevoit să se retragă în 1969 la Ierihon. La 19 decembrie 1969 e stabilește în zonă o delegație militară israeliană. În același an, are loc moartea martirică a Cuviosului Părinte Damian Stogu, care se stabilise aici de la 21 mai și rămâne să îngrijească biserica de la Iordan; este ucis în timpul unei infiltrații a forțelor arabe în zonă. Cu el a încetat și viețuirea monahală românească la Iordan. În anul 1970, acest așezământ va fi închis și va rămâne nelocuit, zona în care se află fiind minată și stabilindu-se în acea zonă granița Israelului cu Regatul Hașemit al Iordaniei. Redeschiderea locului Botezului Domnului, după mai mult de 40 de ani, reprezintă astfel un început pentru alte proiecte de acest fel în zonă, care reînvie speranțele că, într-un viitor apropiat, se va putea redeschide și reedifica și Așezământul Românesc de la Iordan.
