Dr. Radu Țincu, medic primar de Terapie Intensivă – Toxicologie la Spitalul Clinic de Urgență „Floreasca” din Capitală, se pronunță împotriva relaxării legislației privind consumul de droguri, propusă recent printr-o inițiativă legislativă din Senat.
El a acordat un interviu Agenției de știri Basilica, în care prezintă situația consumului de droguri în România, explică ce efecte au astfel de substanțe și de ce nu poate fi acordat ajutor medical țintit pentru multe dintre ele.
El abordează și consecințele de ordin psiho-social și comportamental ale unei legi de dezincriminare a consumului, subliniind că familia și Biserica pot avea o contribuție importantă la prevenirea și tratarea dependențelor.
Biserica s-a pronunțat joi împotriva proiectului de lege, avertizând că „nicio schimbare legislativă nu trebuie să creeze impresia că folosirea drogurilor ar reprezenta un fapt lipsit de gravitate sau un comportament firesc”.
Drogurile au efecte ireversibile asupra creierului
Basilica.ro: V-ați pronunțat deja public împotriva proiectului de lege care propune dezincriminarea consumului și deținerii de droguri. De ce?
Dr. Radu Țincu: Când vorbim de o astfel de lege în care se dezincriminează posesia în vederea consumului, dar nu există niciun fel de cantități reglementate, chiar inițiatorii legii spun că nu se pun limite la cantități și autoritățile trebuie doar să identifice care din persoanele respective dețin acele droguri pentru trafic.
Acest lucru va face ca, indiferent de cantitatea de substanțe pe care o găsești asupra unei persoane, aceasta să nu poată fi încadrată la trafic, decât dacă există dovada clară că persoana respectivă a vândut acele substanțe, lucru care este de multe ori aproape imposibil de realizat.
Medicii nu pot ajuta dacă nu știu ce conțin substanțele consumate
Basilica.ro: Care sunt argumentele medicale împotriva acestei legi?
Dr. Radu Țincu: Chiar și un consum recreațional de substanțe psihoactive în studiile medicale publicate ne arată efecte negative asupra stării de sănătate, pornind de la efectele asupra creierului, cu reducerea capacității de atenție, memorie, cu afectarea gândirii critice, cu dezvoltarea unor tulburări de comportament, pornind de la agresivitate, pornind de la tulburări de percepție a realității, a timpului și a spațiului, asumarea unor riscuri care, în mod normal, în absența substanțelor psihoactive, persoana respectivă nu și le-ar fi asumat.
De asemenea, trebuie să mai spunem faptul că, odată ce se dorește înființarea unor camere de consum supravegheat, acest lucru îi va face pe oameni să înțeleagă că, dacă pot să-și cumpere drogurile de la un dealer și apoi să le consume la spitale, în niște camere amenajate, acest lucru înseamnă că respectivele substanțe nu au niciun fel de risc.
În același timp, mă întreb cum crede cineva că medicii vor accepta să supravegheze o persoană care și-a cumpărat droguri de pe piața neagră, neavând niciun fel de informație despre concentrație, despre compoziția acestor substanțe și noi vom supraveghea administrarea lor și vom interveni dacă apar complicații.
Acest lucru este imposibil. Niciun medic nu-și va asuma să acorde prim-ajutor unei persoane atunci când aceasta își administrează o substanță despre care nimeni nu știe nimic.
Oamenii ar putea crede că drogurile nu sunt periculoase
Basilica.ro: Aveți în vedere și argumente de tip psiho-social și comportamental pe care le puteți aduce împotriva demersului legislativ menționat?
Dr. Radu Țincu: În momentul în care o astfel de lege în care se dezincriminează posesia de substanțe interzise, se realizează fără niciun fel de analiză a impactului pe care îl va avea asupra populației, a modului în care vor înțelege oamenii această dezincriminare.
Oamenii vor înțelege că, odată ce au fost dezincriminate drogurile, acest lucru înseamnă că statul consideră că ele nu sunt periculoase pentru sănătate.
S-a vorbit foarte mult despre faptul că alte substanțe sunt permise pe piață, cum ar fi alcoolul sau tutunul. Într-adevăr, aceste substanțe se pot cumpăra în mod liber. Însă, România este pe primul loc la consumul de alcool din Europa.
Avem o incidență crescută a bolilor hepatice produse de alcool, inclusiv ciroză hepatică. 9 din 10 forme de cancer se înregistrează la persoanele fumătoare. Acest lucru ne arată că o liberalizare a pieței unor substanțe va avea un impact dezastros asupra stării de sănătate.
Într-adevăr, este rușinos că ne aflăm pe primul loc la consumul de alcool, dar întrebarea este de ce am vrea să fim pe primele locuri și la consumul de cocaină, cannabis sau alte droguri care ar crește în consum odată ce se va realiza această liberalizare a pieței și se vor relaxa măsurile de restricționare a celor care doresc să consume.
Consum crescut, mai ales în rândul tinerilor
Basilica.ro: Cum arată „tabloul clinic” al națiunii din perspectiva dvs. de medic specialist în Toxicologie? Ce mai vedeți la cazurile pe care le tratați?
Dr. Radu Țincu: Consumul de substanțe psihoactive a crescut foarte mult în ultimii ani. Avem o creștere a incidenței în rândul populației tinere, a adolescenților. Avem o creștere a incidenței consumului de substanțe noi psihoactive, așa-numitele etnobotanice, care sunt substanțe de sinteză chimică, care produc o afectare puternică a creierului.
Dezvoltarea dependenței apare foarte rapid. Sunt substanțe care, după câteva utilizări, deja determină dependență fizică și modifică structura sistemului nervos central.
Și aceste substanțe noi psihoactive determină forme de sevraj extrem de agresive, fapt care îi determină pe acești consumatori să-și administreze chiar pe parcursul unei zile mai multe doze pentru a putea să înlăture simptomele neplăcute ale stării de sevraj.
Reconectarea între membrii familiei și vindecarea spirituală previn consumul
Basilica.ro: Ce credeți că poate face Biserica și ce pot face familiile în acest context, pentru a sprijini prevenția și tratarea adicțiilor?
Dr. Radu Țincu: Este o instituție extrem de importantă, pentru că are un rol social foarte ridicat. De foarte multe ori, consumul de substanțe psihoactive la adolescenți apare printr-o relație defectuoasă cu familia, printr-o comunicare defectuoasă cu părinții și în acel moment tânărul recurge la anturaje pe post de familie-surogat, iar acele anturaje de multe ori le oferă acestora, dincolo de suportul psihoemoțional, și consumul de substanțe psihoactive.
Biserica trebuie să insiste extrem de mult pe ideea familiei tradiționale în care trebuie să existe o comunicare deschisă între părinți și copii. Părinții trebuie să discute activ despre această problemă a drogurilor, fiind un flagel care se extinde extrem de rapid în populația tânără. De asemenea, copiii trebuie să aibă o comunicare deschisă și fără teamă cu părinții lor, în care să recunoască atunci când greșesc.
Dependența de substanțe psihoactive este o boală, nu este o rușine, nu este un defect moral, nu este o lipsă de voință. În momentul în care copilul suferă de o astfel de adicție, el trebuie să aibă curajul să vină și să-i spună părintelui, iar părintele să găsească împreună cu el, împreună cu personalul medical, soluții pentru a scăpa de această dependență.
Biserica este parte integrantă a acestui proces, alături de familie, pentru că Biserica trasează anumite direcții morale, anumite învățături care de foarte multe ori îi ancorează pe tineri în realitate și îi fac să fie mult mai rezistenți în fața provocărilor acestei societăți moderne.
Am identificat în cariera mea foarte mulți consumatori care încep să consume pentru că au o tulburare emoțională, o tulburare spirituală, iar această suferință spirituală poate fi gestionată de Biserică, poate fi gestionată de duhovnic, însă cel mai important lucru este să lucrăm împreună la destigmatizarea pe care mulți consumatori o simt.
Pledoarie pentru destigmatizarea dependenților
Dr. Radu Țincu: Faptul că ei sunt învinovățiți de societate, sunt învinovățiți de părinți, de prieteni pentru faptul că au dezvoltat o dependență, acest tip de comportament social îi face să nu recunoască faptul că au o dependență, să întârzie foarte mult prezentarea la medic și să nu accepte tratamentul de rușine și de teama excluderii sociale.
În acest context, Biserica are un rol important pentru destigmatizarea acestor dependențe, pentru că astăzi dependența este clasificată în Nomenclatorul Internațional al Maladiilor ca fiind o boală cronică a creierului.
Fiind o boală cronică a creierului, trebuie înlăturate toate celelalte aspecte care țin de moralitate, care țin de voință și pacienții trebuie încurajați să acceadă și să accepte servicii medicale pentru diagnosticul și pentru tratamentul acestor dependențe.
Vezi și:
