Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a oficiat sâmbătă Sfânta Liturghie la hramul Catedralei Mitropolitane „Sf. Spiridon Nou” din București. În omilia sa, Episcopul vicar patriarhal a vorbit despre viața Sfântului Spiridon, Arhiepiscopul Trimitundei. El a spus că sfântul și-a făcut un adevărat program de viață din Fericirile rostite de Mântuitorul Iisus Hristos în predica de pe munte.
„A fost fiul unei familii modeste, de păstori, și s-a născut în Insula Cipru în anul 270… avea pământurile sale, însă toate roadele le împărțea săracilor și celor care aveau datorii și nu aveau cu ce să le achite”, a povestit Preasfințitul Părinte Varlaam. „Avea și oile sale, pentru că ni se spune că, și episcop fiind, din când în când își păștea propriile oi.”
„Dar toate acestea erau la dispoziția celor nevoiași și celor săraci, el însuși făcându-se sărac de bunăvoie”, a precizat ierarhul.
„Iată că, asemenea Sfântului Nicolae, și Sfântul Ierarh Spiridon „a câștigat cu sărăcia cele bogate”, a spus el, subliniind astfel că sărăcia asumată împlinea prima Fericire enunțată de Mântuitorul.
„A doua Fericire pe care a avut-o ca program a fost cea a flămânzirii de bunăvoie, convins că va fi săturat de Hristos cu hrana cea duhovnicească”, a mai spus Episcopul vicar patriarhal. Iar a treia, care se referă „la lacrimi, la tristețe, la plângere” a fost împlinită de sfânt prin cultivarea virtuții pocăinței.
Fericiți cei prigoniți
„A patra fericire este aceea privitoare la pătimirile pe care trebuie să le îndure de bunăvoie cei care vor să se asemene lui Hristos”, a mai spus Preasfințitul Părinte Varlaam despre Sf. Spiridon, care și-a pierdut un ochi în urma persecuțiilor împăraților Maximian si Diolcețian.
„După aceea, a fost condamnat la muncă silnică într-o mină, din care a fost eliberat abia în anul 313, când Sf. Împărat Constantin cel Mare, prin Edictul de la Milano, a dat libertate manifestării de credință tuturor creștinilor din Imperiul Roman”, a menționat ierarhul.
El a evocat în continuare participarea sfântului la Sinodul I Ecumenic, organizat la inițiativa Împăratului Constantin cel Mare pentru a clarifica doctrina Bisericii în răspuns la erezia preotului Arie.
„Se spune că, atunci când Părinții Bisericii au sosit în Capitală, mulți purtau pe trupurile lor stigmatele persecuțiilor”, a spus Episcopul vicar patriarhal. „Unii aveau ochi scoși, alții fețele arse cu fierul roșu, alții aveau câte o mână sau ambele tăiate, alții erau în cârje.”
„Iată că lucrarea lor de la Niceea a fost întărită și de viața lor de mărturisitori ai dreptei credințe, pentru care au preferat să sufere sau să moară decât să se lepede de ea”, a spus el.
Astfel, a explicat Preasfințitul Părinte Varlaam, „Sf. Spiridon, asemenea multor ierarhi, și mai ales asemenea părinților din pustie, și-a făcut din cele nouă fericiri rostite de Domnul pe Munte un adevărat program duhovnicesc de viață, observat cu strictețe în fiecare clipă a vieții”.
Dificultățile nu ne răpesc speranța
După slujba de pomenire a ctitorilor, părintele episcop vicar patriarhal le-a mulțumit pelerinilor care au înfruntat frigul și ploaia din ziua hramului. Pentru a putea păstra distanța de protecție sanitară, o parte din ei nu au putut intra în catedrală.
„Dar și această ploaie este semnul binecuvântării și al mijlocirii pentru noi a Sfântului Spiridon, făcătorul de minuni” într-un an care a fost secetos, a menționat ierarhul. El s-a rugat ca ploaia să aducă belșug în anul care vine, exprimându-și speranța că la anul va înceta și epidemia care a afectat anul acesta întreaga lume.
Catedrala Mitropolitană Sf. Spiridon Nou din Capitală datează din secolul al XVIII-lea și este clasată ca monument istoric de importanţă naţională. Este necropolă domnească, în partea dreaptă a pronaosului fiind înmormântaţi domnitorii Scarlat Ghica, ctitorul, Constantin Hangerli şi Alexandru Şuţu.
Foto credit: Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu
