Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, a susținut, în data de 22 iulie, de ziua de naștere a Patriarhului Daniel, în Catedrala Patriarhală, un cuvânt de mulțumire și apreciere pentru activitatea Preafericirii Sale. În acest context, a amintit de ctitoria din satul natal, Mănăstirea Dobrești, care și-a serbat hramul de Sf. Proroc Ilie Tesviteanul.
„Hramurile mănăstirii de la Dobrești adună de fiecare dată sute și chiar mii de creștini care transformă satul de altădată, aproape părăsit, într-un loc de pelerinaj și de intensă viață duhovnicească și comunitară”.
Cu ocazia hramului, protos. Sofian Costea de la Mănăstirea Sihăstria din Neamț a fost prezent duminică, la Mănăstirea Dobrești, județul Timiș.
Deși este nevăzător din naștere, părintele a absolvit trei facultăți – Drept, Psihologie și Teologie –, trei programe de master și un doctorat în Teologie. Cu acest prilej, le-a vorbit credincioșilor despre credință și recunoștință.
Lucrările Mănăstirii
Lucrările așezământului monahal din Dobrești, un sat situat în inima plaiurilor bănățene, au început în 2008, cu cinci călugări trimiși de la Mănăstirea Sihăstria, unde în data de 6 august 1987, mireanul Dan Ilie Ciobotea a fost tuns în monahism cu numele Daniel, avându-l naș de călugărie pe Sfântul Cuvios Cleopa Ilie.
„O vreme au început lucrările la biserica mănăstirii, o biserică impunătoare cu arhitectură moldovenească, acoperită cu tablă de cupru al cărei interior este împodobit cu o frumoasă pictură neobizantină în frescă”, a subliniat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, vorbind despre activitatea Patriarhului României.
Jertfă pentru Hristos
În anii grei de după război, când credința era pusă la încercare și munca țăranilor era spoliată, se năștea Dan-Ilie, cel care a fost învățat de vremuri să se roage mai mult în taină și să-și câștige bucuriile vieții prin trudă și rugăciune.
Purtând numele Sf. Proroc Ilie Tesviteanul, care a devenit între timp și unul din cele trei hramuri ale Mănăstirii Dobrești, Patriarhul Daniel nu a uitat de satul cândva părăsit, pe care l-a adus la viață printr-o biserică.
„A provenit dintr-o familie jertfelnică pentru biserică, din care doi unchi ai Preafericirii Sale, cu eroism, au dat jertfa supremă pe câmpurile de bătălie în Al Doilea Război Mondial, Gheorghe și Ioan”.
„Părintele Patriarh slujește biserica și poporul credincios cu jertfelnicie și cu eroism, cu o râvnă și o dăruire neîntrecute. De aceea, credem că, precum odinioară la nașterea Profetului Ilie, și la venirea pe lume a pruncului Dan Ilie, făpturi cerești îmbrăcate în alb i-au dat nume, hrănindu-l cu flăcări din focul dragostei de Dumnezeu, de biserică și de neam”, a evidențiat Preasfințitul Părinte Varlaam.
Fiii satului
Tatăl, Alexie Ciobotea, învățătorul satului, se trezea în fiecare zi dis-de-dimineață. Trei-patru ore muncea la câmp, apoi își îmbrăca haina de dascăl și mergea la școală, unde îi învăța pe ceilalți copii.
Mama, Stela Ciobotea, i-a dat în dar credința vie care se arată prin rugăciune și prin postire, prin mersul la Biserică, la hramuri și mănăstriri, într-o perioadă dificilă.
„La propunerea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii noastre a proclamat anul 2019 drept Anul omagial al satului românesc (al preoților, învățătorilor și primarilor gospodari), tocmai cu scopul de a determina nu numai pe slujitorii bisericii, ci și autoritățile statului, administrațiile locale și, dacă este posibil, întreaga societate românească la o lucrare comună de refacere, consolidare și înflorire a satului nostru strămoșesc”, a punctat Episcopul vicar patriarhal.
„Iar experiența Dobrești arată că acest lucru este posibil, cu condiția ca fiecare fiu al satului rămas acasă sau plecat în lume, să se angajeze, din mijlocul comunității sau de departe, în acest anevoios, dar necesar și sfânt proces de redeșteptare a spiritului satului nostru tradițional românesc, în care Dumnezeu este o prezență vie și permanentă”.
Niciun sat fără biserică
La sărbătorile de Paști și Crăciun, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel obișnuiește să-și felicite consătenii printr-un cuvânt pastoral și daruri. De-a lungul timpului, s-a implicat constant în sprijinirea satului românesc.
În calitate de Mitropolit al Moldovei și Bucovinei a inițiat programul „Niciun sat fără biserică”, constatând că lipsa unei biserici sau a preotului duce la amploarea problemelor sociale, la alcoolism, izolare și slabă coeziune comunitară.
Potrivit episcopului vicar patriarhal, ctitoria Patriarhului Daniel în satul natal Dobrești a reprezentat un progres pentru locuitorii Banatului.
„Satul Dobrești, cândva marcat de bătrânețe, singurătate și tristețe, s-a transformat de îndată. Pelerinii și vizitatorii atrași de noua mănăstire și de viața liturgică și duhovnicească a acestuia au dat din nou viață locului”, a transmis Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
„Asfaltarea drumului spre Dobrești, și datorită mănăstirii, precum și ritmul reînnoit al vieții, a determinat mai multe familii să revină și să se reașeze în sat, iar pe alte familii să transforme vechile case părintești în case de vacanță”.
În timpul păstoririi Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, au fost înființate peste 300 de parohii, 40 de mănăstiri și schituri, și peste 250 de biserici noi, inclusiv în zone fără tradiție bisericească, evidențiind angajamentul Patriarhiei Române față de mediul rural.
Programul „Niciun sat fără biserică” a fost completat de inițiative precum „Sănătate pentru sate” și „Anul omagial al satului românesc”, care au vizat sprijinirea integrată a comunităților rurale, atât spiritual, cât și social.
Dobrești, loc de pelerinaj
Lumea așezată a Dobreștiului și-a redobândit rânduiala rugăciunii și a comuniunii pentru veșnicie. Unii săteni se reîntorc, alții își construiesc un prezent nou aici, toate sub oblăduirea Bisericii, prin al cărei patriarh veghează neîncetat în a împlini voia lui Dumnezeu.
„Biserica are rânduielile ei liturgice și duhovnicești, școala românească tradițională și temeinică, lumea satului de odinioară ca spațiu al comuniunii de suflet și al rânduielii treburilor omului așezat; locuitorii lui așezați între cer și pământ, între credință și vatra neamului. De aceea, Preafericirea Sa s-a străduit mereu pentru cultivarea acestor valori”, a adăugat Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul.
„Să se considere un fiu credincios al satului natal Dobrești, în cimitirul căruia așteaptă Învierea cea de Obște străbunii Preafericirii Sale. Condamnat ca și alte multe sate românești la dispariție, prin mutarea tinerilor la oraș sau prin plecarea acestora în străinătate, prin închiderea școlilor din lipsă de copii sau prin transformarea parohiei în filie, din pricina numărului prea mic de enoriași, satul a renăscut în ultimele două decenii în mod neașteptat”.
„Asemenea înaintașilor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a întemeiat în anul 2003 pe colina ce duce spre casa părintească, spre biserica satului natal, pe pământul părinților săi, între teii seculari și scorușul monumental, Mănăstirea Dobrești, cu hramurile Sf. Cuvioasă Paracheva, Sf. Proroc Ilie Tesviteanul și Sf. Voievod Ștefan cel Mare”, a conchis Episcopul vicar patriarhal.
Foto credit: Imola Blaga
