În Duminica a XI-a după Rusalii, (4 septembrie 2016) Preasfinţitul Părinte Macarie, Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord, a oficiat Sfânta Liturghie la Mănăstirea Dragomirna din judeţul Suceava, informează site-ul doxologia.ro.
După cum a menţionat rasofora Maria Magdalena Gherghina, secretara Mănăstirii Dragomirna, Preasfinţia Sa a slujit în aşezarea monahală cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Biserica mare a Dragomirnei, înveşmântată în broderia pietrei sculptate, a fost neîncăpătoare pentru credincioşi, fraţi şi surori împreună-rugători cu Preasfinţitul Macarie pentru pace pe pământ, pentru înţelegere, pentru a fi demni următori ai Domnului Iisus Hristos. Frumuseţea picturii, unicitatea acestui locaş de cult, jertfă a pietrei din adâncul pământului spre înaltul cerului, şi obştea Dragomirnei în care Preasfinţitul Macarie şi-a petrecut anii seminarului, sunt motive pentru care Preasfinţia Sa se întoarcă cu multă dragoste şi trăire monahală în acest aşezământ monastic, a menţionat rasofora Maria Magdalena Gherghina.
Preasfinţitul Părinte Macarie a îndemnat în cuvântul de învăţătură, presărat cu minunate întâmplări ale Patericului, „să iubim rana şi pe cel care ne-o pricinuieşte“:
Harul jertfei îl putem primi doar dacă iertăm, dacă trăim în comuniune, dacă trăim în pace cu toţi semenii noştri. Mântuitorul Hristos i-a cuprins pe toţi cu iubirea sa nemărginită. Mântuitorul Hristos a iertat şi noi avem datoria de a ierta pentru ca să putem primi iertare de la Dumnezeu.
După Sfânta Liturghie, maicile Mănăstirii Dragomirna au primit un cuvânt de folos al Preasfinţitului Macarie, ţinut la trapeza mănăstirii. Ierarhul a povăţuit obştea la urmarea lui Hristos şi la slujirea aproapelui.
Înainte de a pleca de la Dragomirna, Episcopul român al Europei de Nord a mers în cimitirul mănăstirii pentru a sluji Trisaghionul la mormintele maicilor care i-au rămas chipuri dragi ale nevoinţei călugăreşti. Preasfinţia Sa şi-a amintit numele şi chipurile acelor vechi călugări cu viaţă sfântă, care prin ostenelile lor au dat căldură pietrei, au dat lumină şi întărire credincioşilor care au venit şi s-au rugat în această veche sihăstrie românească – Mănăstirea Dragomirna, a adăugat rasofora Maria Magdalena Gherghina.
