În Duminica dinaintea Nașterii Domnului, Biserica ne oferă un text evanghelic care, prin structură și mesaj, întâmpină venirea în lume a Mântuitorului. Într-un cuvânt adresat cu această ocazie, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul a subliniat faptul că această duminică servește drept „anticameră” a sărbătorii, pregătindu-ne pentru a înțelege și a trăi plenar tainele întrupării lui Hristos.

Identitatea lui Hristos și genealogia Sa

„Tema teologică a textului evanghelic trimite către identitatea lui Hristos, Cel care stă în centrul Evangheliei și Care este Evanghelia însăși. Pruncul Care se naște în Betleem este om adevărat, dintr-o seminție anume, de-a lungul unei succesiuni de generații, într-o geografie și într-o istorie concretă”.

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului a explicat structura Genealogiei Mântuitorului, care marchează trei perioade distincte ale istoriei poporului lui Israel.

„Este vorba de o succesiune de trei ori câte paisprezece generații de la Avraam la David, de la David la strămutarea în Babilon și de la strămutarea în Babilon până la nașterea lui Hristos”.

Potrivit Preasfinției Sale, textul nu doar stabilește o descendență fizică, ci și una spirituală, propunând o „genealogie” de altă natură, „care se lucrează în Duhul, descriind nașterea tainică a lui Hristos”.

„Identitatea Sa care se descoperă acum – Dumnezeu adevărat și om adevărat – stă la baza întregii Sale lucrări. Hristos este Fiul lui Dumnezeu Unul-Născut, dar este și Fiul Omului, din neamul lui Avram, din neamul lui Adam”.

Pregătire

Ierarhul ne îndeamnă, de asemenea, să privim această duminică ca pe un moment de pregătire intensă pentru întâmpinarea Mântuitorului în lume.

„Orice sărbătoare importantă, pentru a fi așa, are nevoie să fie pregătită. Mai întâi se cere o pregătire de-a lungul unei perioade mai îndelungate (așa se înțelege rostul postului de durată dinaintea sărbătorilor mari), treptată, cu caracter sistematic, într-o succesiune de momente diferite. Dar se presupune și o pregătire pe o perioadă scurtă, în răstimpul imediat dinainte de momentul acesteia, cu caracter intens, rezumativ, dar și conclusiv pentru perioada lungă, care să ne așeze într-o deplină cunoștință și trezvie față de semnificația momentului”.

Vindecare și naștere duhovnicească

Prin Nașterea lui Hristos, lumea capătă o nouă dimensiune, una de vindecare și reînnoire, a explicat Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul.

„Hristos, născându-se din Fecioara, vindecă firea umană dinspre înăuntru înspre afară. Ca dat antropologic, de la Crăciun încoace noi moștenim firea umană curățită de Hristos. În sens practic, personal, prin nașterea duhovnicească sau «genealogia pe verticală», Hristos intră în «pielea mea», mă reconfigurează, vindecându-mi trupul bolnav, luminându-mi mintea confuză, întărindu-mi voința vulnerabilă și așezând inima mea pătimașă în simțirea cea bună”.

Moștenitorii vieții veșnice

În încheiere, Preasfințitul Părinte Benedict Bistrițeanul subliniază termenul de înfiere, pe care îl descrie drept un dar al Crăciunului pentru fiecare dintre noi.

„Nașterea duhovnicească indică viața Bisericii însăși și ne plasează într-o nouă moștenire, de vreme ce suntem de acum copii adevărați ai lui Dumnezeu, din seminția lui Dumnezeu. Ne hrănim cu sângele lui Hristos, ne nutrim cu Tainele Bisericii și suntem transformați după asemănarea lui Dumnezeu”.

Foto credit: Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului