Preasfințitul Părinte Atanasie, Arhiereu-vicar al Episcopiei Italiei, a oficiat miercuri, la Paraclisul Eparhial din Cahul, un Te Deum de Ziua Limbii Române. „Darul cel mai mare pe care ni-l dau părinții este limba”, a spus ierarhul, care a mai explicat legătura dintre cuvânt, rugăciune și viață. Oriunde am fi, mereu ne rugăm și visăm în limba română, a spus Preasfinția Sa.
Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, a cântat la strană alături de cântăreți în timpul slujbei, la care a asistat și Anca Corfu, Consulul General al României la Cahul.
„Suntem poate unul din puținele popoare care au dedicat o sărbătoare limbii materne. Dorința, imediat după dobândirea independenței, de a dedica această zi limbii române este una deosebită”, a spus arhiereul-vicar al Episcopiei Italiei după slujbă.
„Toate celelalte țări care au ieșit de sub jugul comunismului și de sub anii cei grei de opresiune au căutat mai degrabă o sporire economică. Sufletul nostru, totuși, a căutat altceva. A căutat mai întâi de toate cele interioare, nu cele exterioare, cele care dăinuie și care arată până la urmă ceea ce ne leagă pe noi de patrie și de neam.”
Ierarhul a subliniat faptul că „patrie” vine de la cuvântul latin patres, care însemns „tată” și, prin extensie, „părinte”.
„Unde sunt părinții tăi, acolo este patria ta. Iar darul cel mai mare pe care ni-l dau părinții este limba. Este primul dar pe care ni-l dau înainte de a ne da toate celelalte lucruri – toate cele exterioare, toate cele pe care le dobândim”, a continuat Preasfinția Sa.
Rugăciunea, cuvânt în limba strămoșilor
„Noi, cei care am urmat Teologia și am urmat să-I slujim Domnului, știm foarte bine că Evanghelia de la Ioan vorbește despre Dumnezeu, Care este Cuvântul, și Care ni se descoperă nouă drept Cuvânt Întrupat, Care aduce viață și este Viață, și ne-am dat seama că nu ai cum să-l descoperi pe Dumnezeu Tatăl decât prin cuvânt.”
„Un lucru minunat: rugăciunea este cuvânt și rugăciunea este viață. Fără cuvânt, nu ne putem ruga. Fără cuvânt, nu putem avea o legătură ontologică cu Dumnezeu. Tot timpul ne rugăm în limba noastră. Oricâte limbi am ști, până la urmă limba pe care o avem moștenită de la părinți este limba în care ne rugăm.”, a mai subliniat arhiereul-vicar.
Ziua Limbii Române a fost serbată prima dată în Republica Moldova
„Am avut ocazia, mergând peste tot prin Europa, să mă rog în mai multe limbi: și în engleză, și în franceză, și în italiană, și în spaniolă. Și mi-am dat seama că, atunci când te rogi lui Dumnezeu într-o altă limbă decât limba ta, e ca și cum te-ai ruga lui Dumnezeu cu un traducător”, a adăugat Preasfințitul Părinte Atanasie.
„Pe lângă rugăciune, viața noastră este împânzită și de visuri. Noi visăm tot timpul, dorim multe lucruri. Niciodată, însă, nu vom putea visa în altă limbă decât în limba pe care am primit-o de la părinții noștri, de la cei care ocrotesc patria, de la cei care dăinuie aici.”
„Să păstrăm această comoară nestemată, care este ceva viu, ceva grăitor, ceva care crește în inima noastră tot mai mult. Nu este o limbă moartă, ca latina, ci o limbă vie, care ne aduce aminte că și noi suntem vii și, atâta timp cât suntem vii trebuie să arătăm că dragostea de patrie înseamnă și dragostea de limbă, și dragostea de țară, înseamnă dragostea de neam și dragostea de părinți care odihnesc aici”, a încheiat ierarhul.
Arhiereul-vicar al Italiei i-a mulțumit Preasfințitului Părinte Veniamin pentru invitația de a face prima sa vizită în eparhia Basarabiei de Sud și i-a adresat invitația de a vizita Episcopia Italiei.
„Zilele acestei vizite renasc niște sentimente foarte adânci, din cauză că ceea ce porți în inimă și pecetea pe care o primești de la părinți și pecetea pe care o primești de la neam, țară, este o pecete care nu dispare niciodată. Lucrurile acestea rămân adânc imprimate în inima și în sufletul nostru”, a explicat arhiereul-vicar al Italiei.
Participanții la slujbă au depus apoi flori la statuia poetului Mihai Eminescu din Cahul.
Preasfințitul Părinte Atanasie de Bogdania s-a născut la Chișinău și este singurul ierarh de origine basarabeană din diaspora românească.
Vezi și:
Foto credit: Arhiva Basilica.ro / Mircea Florescu (deschidere articol)
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
