Duminica Ortodoxiei a fost sărbătorită festiv și anul acesta la Roma. Peste 1.500 de credincioși, preoți și diaconi din Episcopia Ortodoxă a Italiei și-au înconjurat ierarhul și au purtat fiecare în mâini icoanele lor dragi. Procesiunea s-a desfășurat în jurul Mănăstirii ‘Adormirea Maicii Domnului’, din curtea episcopiei, informează „Ziarul Lumina”.
Vremea frumoasă din prima săptămână din post, când în toate bisericile răsuna Canonul Sfântului Andrei Criteanul, le-a dat curaj tuturor credincioșilor din Roma să se pregătească cu o râvnă deosebită pentru ziua de duminică.
Fiecare parohie a pregătit cea mai frumoasă icoană a hramului, vrednică să fie purtată în cea mai importantă procesiune a anului. După Vecernia de sâmbătă seară de la episcopie, urmată de cateheza Preasfințitului Siluan, Episcopul românilor din Italia, a doua zi a urmat Sfânta Liturghie.
După Liturghie, enoriașii Paraclisului ‘Adormirea Maicii Domnului’ de la episcopie așteptau să înceapă procesiunea. Afară ploua din ce în ce mai tare, iar vântul nu se oprea nici pentru o clipă. Privirea lor arăta parcă hotărârea lor de a nu renunța la procesiune. Pe neprins de veste, fără să ne dăm seama, mașinile au început să umple parcarea, care a devenit neîncăpătoare, drumul de la poarta de jos și până pe Dealul Episcopiei s-a împânzit de icoane. Sute de oameni curajoși urcau dealul.
Când curtea bisericii a devenit arhiplină, Preasfințitul Siluan a luat cuvântul și a îndemnat pe toți să aibă curajul și să purceadă împreună cu toate icoanele la procesiune, să nu ne fie frică nici de ploaie, nici de vânt, ci, cu gândul la mucenicii care chinuri au suferit pentru Mântuitorul Hristos, să purcedem cu curaj înainte. Procesiunea a început de la biserică. Primii au ieșit ipodiaconii cu o cruce mare, apoi diaconii cu cădelnițe și făclii, preoții cu sfintele moaște, Preasfințitul Părinte Episcop Siluan cu Sfânta Evanghelie, urmând apoi toți credincioșii de la paraclisul Mănăstirii ‘Adormirea Maicii Domnului’.
Au participat preoți și credincioși din 18 parohii românești din Italia
La convoi s-au alăturat, în ordine, 10 parohii din Roma, urmate de cele opt parohii din împrejurimea Romei și toți credincioșii. Au fost 20 de preoți și trei diaconi care, împreună cu mai bine de 1.000 de enoriași și-au urmat episcopul în procesiune. Glasul puternic și ferm al Preasfințitului Siluan răsuna printre pini, dând tonul la troparele cântate cu mult drag de toți credincioșii.
Așa cum aievea tămâia plutește în aer și umple de mireasmă bine plăcută o biserică întreagă, așa și cântarea din această duminică binecuvântată plutea lin și duios prin curtea episcopiei. Plutea și nu se mai termina, troparele se îmbinau unele cu altele, întrecându-se parcă în frumusețe.
Când am ajuns în fața sediului episcopiei, am format cu toții un semicerc mare, iar Preasfinția Sa, înconjurat de soborul de preoți și diaconi, a dat binecuvântarea pentru rânduiala slujbei din Duminica Ortodoxiei. Când s-a ajuns la rostirea Crezului, au trecut fiori prin fiecare din cele 1.000 de suflete care intonau în ploaie, cu voce tare, răspicat, plini de curaj, mărturisirea de credință.
După otpust, PS Siluan a rostit un cuvânt în care a subliniat importanța cinstirii icoanelor, importanța dreptei credințe și dreptei slăviri a lui Dumnezeu.
Unitate, trăire și simțire ortodoxă
La sfârșit, toți credincioșii au format un rând pentru a se putea închina la sfintele moaște, la sfintele icoane cu hramurile tuturor parohiilor participante la procesiune și pentru a lua binecuvântare de la episcopul lor. Manifestările care au avut loc în Duminica Ortodoxiei au arătat un mare semn de unitate, de trăire și simțire ortodoxă în cetatea eternă, cetate în care s-au proslăvit sute de mii de mucenici și sfinți. Această duminică ne-a arătat ce înseamnă puterea credinței. Copilași de 5-6 ani purtau icoane mai mari decât dânșii și erau fericiți. Simțeau că e cel mai important lucru pe care îl pot face pentru Dumnezeu.
Puterea credinței e ca un simplu credincios, într-un scaun cu rotile, să vină la procesiune și să stea în ploaie alături de ceilalți, ca să aibă inima împlinită, să simtă că și el a fost ca și toți ceilalți la procesiune, că și el a stat alături de episcopul său, că și el a fost acolo, la marele praznic.
Puterea credinței se arată atunci când chipuri de icoane se împletesc cu chipurile oamenilor fericiți. Erau fericiți chiar dacă erau uzi, chiar dacă unora le tremurau mâinile de frig. Erau totuși fericiți că Dumnezeu a fost, este și va fi cu noi, până la sfârșitul veacurilor.
