În prima zi a Postului Mare, timişorenii s-au rugat împreună cu IPS Ioan la catedrala Mitropolitană. Ierarhul a oficiat slujba Pavecerniţei Mari, unită cu prima parte a Canonului de pocăinţă al Sfântului Andrei Criteanul, informează site-ul oficial al Eparhiei.
După otpustul slujbei, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Ioan a adresat celor prezenţi un cuvânt referitor la specificul acestei creații imnologice.
În acest sens, Întâistătătorul Mitropoliei Banatului a evidențiat faptul că acest imn liturgic, compus de Sfântul Andrei Criteanul, „pe lângă faptul că este o sinteză biblică și patristică deopotrivă, arată cât de ancorată este Ortodoxia în Sfânta Scriptură și în viața patristică”.
Vorbind despre însemnătatea canonului, Înaltpreasfinția Sa a subliniat că „scopul acestui imn de pocăinţă este să ne pună în atenție rolul și importanța actului penitential pentru curățirea sufletului și pentru dobândirea Împărăției lui Dumnezeu”.
De asemenea, Înaltpreasfinția Sa explicat că, prin evocarea numeroaselor personalități din Vechiul și Noul Testament, Canonul ne conturează ideea că „starea omului căzut în păcat nu este fără ieșire, omul având întotdeauna posibilitatea de a transcende afectele naturii umane căzute și să reintre în comuniunea plenară cu Dumnezeu”.
Sfântul Andrei Criteanul și mirabila sa creație liturgică
Canonul cel Mare se citeşte fragmentar în primele patru zile ale Postului Sfintelor Paşti, iar intergal doar în ziua de miercuri din săptămâna a V-a a Postului. Acest mirabil poem liturgic mai este cunoscut şi sub denumirea de „Canonul Mare“, pentru numărul mare de stihiri (250 de tropare și 11 irmoase), pentru diversitatea temelor biblice (Adam și Eva, Noe și potopul, Hristos și Biserica), dar şi pentru profunzimea învăţăturilor teologice, învățături ce oferă „cheia” înțelegerii sinuoasei călătorii pe care o are de parcurs fiecare om până ajunge la „starea bărbatului desăvârșit, la măsura vârstei deplinătății lui Hristos” (Efeseni 4, 13).
Numele Sfântului Andrei Criteanul este unul cunoscut în literatura bisericească, ocupând un loc de vază în istoria literaturii grecești din perioada bizantină. De asemenea, numele său este cunoscut și în imnografie, întrucât, în calitate de melod, a compus mai multe imne liturgice, tropare, irmoase și stihiri. Tot de numele său este legat și genul liturgic numit „canon”, cu nouă cântări, el fiind primul alcătuitor de canoane.
Sfântul Andrei Criteanul s-a născut în jurul anului 660, la Damasc, într-o familie de creștini. Documentele aghiografice menționează că, până la vârsta de 7 ani a fost mut, dar după ce s-a împărtășit cu Sfintele Taine a început să vorbească cu o abilitate nemaiîntâlnită. La vârsta de 15 ani merge la Ierusalim, unde devine călugăr la Mănăstirea Sfântului Sava și apoi la Biserica Sfântului Mormânt. În jurul anului 700 a fost numit Arhiepiscop de Gortyna, dioceză a Mitropoliei Cretei. Acest episcop misionar trece la cele veșnice în insula Lebos, în jurul anului 740, pe când se întorcea din Constantinopol spre Creta. Biserica dreptmăritoare îl cinstește în data de 4 iulie.
