În sâmbăta de după Denia Acatistului Buneivestiri (5 aprilie 2014), Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, împreună cu un sobor de preoți și diaconi a săvârșit prima Sfântă Liturghie în altarul de vară din lemn, în stil maramureșean, cu hramurile „Acoperământul Maicii Domnului” și „Sfântul Cuvios Siluan Atonitul”, ridicat în parcul de lângă Catedrala Episcopală din Giula, informează Biroul de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.
Altarul, dimpreună cu Catedrala, au fost sfințite de curând, în Duminica trecută, a IV-a din Postul Mare, de către un numeros sobor de Ierarhi, în frunte cu Înaltpreasfințitul Părinte Timotei, Arhiepiscopul Aradului, din care au mai făcut parte Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului și Strehaiei, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria și Chiriarhul locului, Preasfințitul Părinte Lukijan Pantelic, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Ungaria și Administratorul Eparhiei Ortodoxe Sârbe din Timișoara, aparținând de Patriarhia Sârbă și Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcopul Vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei.
Semnificația acestei prime slujiri în altarul de vară proaspăt consacrat a fost subliniată de Preasfințitul Părinte Episcop Siluan în cuvântul de învățătură rostit la final. Slujirea a fost un moment de mare bucurie și încărcat de semnificație și de emoție, având în vedere faptul că este vorba despre un altar închinat Acoperământului Maicii Domnului, în care s-a slujit pentru prima dată într-un moment din Postul Mare rezervat în mod special Maicii Domnului, prin Acatistul Buneivestiri, săvârșit în seara zilei precedente în bisericile ortodoxe din lumea întreagă, dar și pentru că acesta este primul altar din Ungaria dedicat Sfântului Cuvios Siluan Atonitul, monah rus care s-a nevoit în Sfântul Munte al Atonului, s-a mutat la cele veșnice în anul 1938 și a ajuns să fie foarte cunoscut în lumea ortodoxă și nu numai, prin însemnările sale și scrierile ucenicului său, Părintele Sofronie Saharov, Starețul Mânăstirii „Sfântul Ioan Botezătorul” din Essex (Anglia), prin râvna și dorința sa ca toate popoarele pământului să ajungă să Îl cunoască pe Dumnezeu prin harul Preasfântului Duh, dar și prin cuvântul său: „Ține-ți mintea ta în iad și nu deznădăjdui!”. Slujirea este importantă și prin faptul că în Ungaria trăiește o comunitate ortodoxă românească mică, dar care are o valoare simbolică importantă și realizări frumoase în domeniul bisericesc, iar Catedrala Episcopală din Giula, deși a fost construită între anii 1802-1824, a fost târnosită pentru prima dată doar în anul 1994, de către vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist.
Altarul de vară, dar și cele două porți de lemn care delimitează parcul Catedralei și lucrările de restaurare interioară și exterioară efectuate la Catedrala Episcopală din Giula, au făcut parte dintre obiectivele Proiectului European Transfrontalier cu nr. HURO/1101/090/2.1.3, menit să creeze condițiile pentru dezvoltarea turismului religios în zona județelor Bichiș (Békés), din Ungaria și Arad, din România și care a fost înaintat în comun de către Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, Arhiepiscopia Aradului și Fundația Publică pentru dezvoltarea localității Otlaca Pustă.
La acest moment important din viața noului locaș de cult și a comunității ortodoxe românești din Ungaria, alături de viețuitori de la Reședința Episcopală din Giula au participat și alți credincioși giulani, dar și credincioși ortodocși români din județul Bihor, din România.
