La Centrul naţional de formare continuă „Dumitru Stăniloae” al Patriarhiei Române, a avut loc ieri, 22 iunie, conferinţa administrativă anuală a preoţilor de caritate care îşi desfăşoară activitatea în unităţi medicale, de asistenţă socială şi de învăţământ din Bucureşti şi Ilfov. Invitatul special a fost arhim. Veniamin Goreanu, consilier eparhial în cadrul Sectorului administrativ-bisericesc al Arhiepiscopiei Bucureştilor, informează „Ziarul Lumina”.
Conferinţa administrativă de anul acesta a preoţilor de caritate din Arhiepiscopia Bucureştilor a avut ca temă dificultăţile întâlnite de preotul de caritate în slujirea sa. În cadrul întâlnirii, pr. Tudorel Peiu, preot de caritate la Spitalul „Grigore Alexandrescu”, şi pr. Marian Sava, preot de caritate la Spitalul Universitar, au prezentat fiecare câte un referat legat de tema enunțată. „Pe de o parte, au fost enunţate actele oficiale în baza cărora preoţii de caritate îşi desfăşoară activitatea în aceste instituţii, protocolul cu Ministerul Sănătăţii, iar pe de altă parte au fost prezentate aspectele concrete cu care ei se confruntă în activitatea de zi cu zi. Nu toți preoții dispun de o capelă unde să desfășoare sfintele slujbe, nu toți preoții dispun de cele necesare slujirii, așa cum ar fi trebuit, dar se străduiesc să găsească și să amenajeze spații liturgice așa încât, în duminici și sărbători, pacienții internați și angajații spitalului să poată participa la sfintele slujbe. În multe spitale, relația preotului cu conducerea acestora este una foarte bună, însă în altele, fiindcă au avut loc modernizări și transformări, această relație poate fi îmbunătățită”, a declarat arhim. Veniamin Goreanu.
În cadrul întrunirii au fost făcute următoarele propuneri: o mai pragmatică conlucrare cu preoţii din parohii în vederea intensificării şi continuităţii lucrării pastorale în unităţile spitaliceşti, prin proiecte care să sprijine lucrarea filantropică a preotului din spital; primirea slujirii preotului „misionar” care slujeşte în condiţii neprielnice canonic şi liturgic în parohia proximă, în special la sărbătorile de peste săptămână; recunoaşterea bisericilor târnosite în incinta spitalelor ca paraclise, act ce dă posibilitatea dobândirii personalităţii juridice; acordarea titulaturii de protoiereu (misionar) coordonatorului preoţilor de spitale şi posibilitatea înfiinţării protopopiatului preoţilor de spitale; cercetarea posibilităţii numirii de preoţi în spitalele private recent înfiinţate, precum: Regina Maria, Medlife, Sanador, Medicover, Monza etc., pe principalul temei că majoritatea celor internaţi sunt tot creştin-ortodocşi; la transferarea unui preot de spital şi numirea altuia în loc, pentru continuarea liturgică şi pastorală, cei doi să fie concomitent în spital timp de o lună; întărirea în rugăciune şi slujire pastorală a comunităţilor ortodoxe din spitale prin venirea binecuvântată de ierarhul locului, o dată pe lună, de preferinţă în cursul săptămânii, a unui ierarh sau părinte duhovnicesc din parohie sau mănăstire, la o slujbă religioasă, urmată de o întâlnire duhovnicească cu cei aflaţi la biserica de spital.
„La ora actuală sunt 11 preoţi care nu au un spaţiu special pentru slujire. Aceştia sunt nevoiţi să slujească pe holuri sau în amfiteatrele spitalelor. De asemenea, o problemă cu care se confruntă preoţii noştri ar fi cea a cântăreţilor bisericeşti. Nu avem cântăreţi plătiţi care să locuiască în Bucureşti şi să asigure serviciile şi pe timpul verii. Avem dificultăţi şi cu personalul pentru întreţinerea bisericilor acolo unde acestea există. O problemă care a fost discutată a fost aceea a salarizării. Există o diferenţă între preoţii de caritate, unii sunt salarizaţi prin Ministerul Sănătăţii, iar alţii sunt salarizaţi prin protopopiate, la care se adaugă fonduri proprii”, a spus pr. Marius Ciprian Dinu, coordonator al preoţilor de caritate din Arhiepiscopia Bucureştilor.
