„Obiectivul vieții ar fi să descoperim misiunea pentru care Dumnezeu ne-a îngăduit să venim în această lume și să facem ceva în acest sens. Acest ideal nu se poate atinge fără rugăciune și fără încredințarea că avem puterea să simțim această voie divină”, spune preoteasa Cristina Benga, doctor în științele educației și cercetător științific la Universitatea „Ludwig Maximilian” din München.
În ultimii anii, și-a asumat rolul de mentor al preoteselor din diaspora, fapt care a condus la crearea unui grup al acestora. Grupul Internațional de Preotese „Sfânta Nona“ a fost înființat anul trecut și este rezultatul inițiativei a trei doamne preotese din diaspora: Cristina Benga (Germania), Simona Baltag (Italia) și Cristina Iacob (Spania). În prezent, grupul numără aproximativ 300 de membre.
Dr. Cristina Benga a vorbit cu Basilica.ro despre educație, familie, diaspora și misiunea preotesei. „Secretul slujirii este să nu ai mari așteptări de la tine; să promovezi firescul și naturalețea”, spune ea.
Basilica.ro: Care sunt domeniile de interes ale profesoarei Cristina Benga și care sunt preocupările preotesei Cristina Benga? Cum se intersectează cele două roluri sociale și cum se sprijină reciproc?
Aveți dreptate, sunt o persoană cu roluri diferite. Cu toții ne regăsim în aceste tipare de viață. Din ambele perspective mă interesează ființa umană, cu nevoile și cu așteptările ei, cu neputințele și speranțele ei. Cunoștințele și abilitățile pe care le-am dobândit ca profesoară, ca cercetător, îmi sunt de folos și în rolul de preoteasă.
A ști să asculți, să accepți, să treci dincolo de aparențe, să ai răbdare cu cei din jur, să încurajezi dacă este nevoie, să apreciezi progresul, să transmiți căldură sufletească sunt atitudini și aptitudini absolut necesare atunci când ești chemat să exerciți aceste roluri.
Basilica.ro: Coordonați Grupul Internațional de Preotese „Sf. Nona”, care a avut de curând prima conferință în format fizic. Cum a apărut necesitatea înființării grupului și la ce linii directoare s-a ajuns în urma conferinței?
Înființarea acestui grup are o poveste frumoasă și veche. Interacțiunea mea ca lector cu familiile și cu soțiile de preot, a început cu ani în urmă (2014), mai exect cu Școlile de Vară organizate de Episcopia Italiei în scopul formării continue a clerului.
Misiunea preoților ortodocși în diaspora este una specifică, ce presupune mult efort, de la adaptarea personală până la lucrarea misionară efectivă.
Și lucrarea mea a continuat sub diferite forme până când am fost introdusă de către doamna preoteasă Simona Baltag (Italia) pe grupul de comunicare al doamnelor preotese, cursante ale modulului de formare continuă destinat lor de către Centrul Ortodox de Studii și Cercetare „Dumitru Stăniloae” de la Paris.
Observând că interesul de a comunica și de a împărtăși idei ce întăresc sufletul și mintea este foarte mare, am hotărât să ne organizăm și să dăm o finalitate acestor dorințe ale noastre de a fi împreună, unite.
Așadar, Grupul internațional de preotese „Sfânta Nona” a luat ființă în frumoasa toamnă a anului 2021 și și-a propus ca, în acțiunile sale, să fie: o sursă de inspirație și de încurajare; o oază de dragoste creștinească; un suport de susținere psihică; o cale de a cunoaște acțiunile frumoase și constructive pe care le întreprind doamnele preotese; un cerc în care sunt recunoscute și confirmate toate eforturile sufletești, fizice și finaciare pe care le fac aceste minunate doamne alături de soții lor, preoții, în cadrul parohiilor pe care le păstoresc; o șansă de a se regăsi fiecare pe sine cu valorile pe care le deține sau cu slăbiciunile proprii; un privilegiu de a întâlni oameni minunați, adevărați profesioniști în ceea ce privește trăirea și propovăduirea credinței; o modalitate de a depăși granițele fizice și de a lega noi prietenii în duh și adevăr.
Pot să mărturisesc că la întâlnirea de la Heidelberg a fost o șansă de a înțelege că orice vis poate deveni realitate. Am simțit ajutorul Sfintei Nona în tot acest demers minunat.
Basilica.ro: Care este rolul preotesei în comunitate și mai ales în comunitățile din diaspora? Care sunt principalele dificultăți în diaspora?
În intervenția mea de la Heidelberg am afirmat că preoteasa din Occident este o fostă enoriașă care trăiește „departe de casă, dar acasă prin credință”, așa cum spunea Preasfințitul Părinte Ignatie al Hușilor.
Este cea care, alături de familia ei, sprijină Ortodoxia românească, în mod concret prin angajamentele sale publice, prin formele de socializare, prin acțiunile civice, prin susținerea limbii române, a tradițiilor, credinței și culturii românești.
Ea contribuie dincolo de granițe, cu discreție și ospitalitate, la o înnoire spirituală a Ortodoxiei românești. Pune în aplicare Evanghelia lui Hristos din punct de vedere comunitar și cultural.
Dificultățile sunt multe. Ea trebuie să fie și mamă nu doar pentru propria familie, ci și o maică preoteasă pentru cei care au nevoie de alinare. Și acest lucru nu este ușor.
De multe ori, lipsa cunoștințelor teologice sau a mecanismelor psihologice de interacțiune umană fac ca misiunea să nu fie deloc confortabilă. Odată cu plecarea din țară, ființa ei este supusă unei metamorfoze atât la nivel ființial, cât și existențial.
Basilica.ro: Cum putem forma viitoare preotese? Care este secretul acestei slujiri?
Sunt multe posibilități, dacă ni le dorim. Și avem suficiente exemple în acest sens: școli de vară, tabere de formare, cursuri teologice sau de dezvoltare personală adaptate misiunii pastorale etc. Eu am întreprins deja diferite colaborări și parte dintre doamnele preotese aparținătoare grupului au beneficiat de unele cursuri.
Secretul slujirii este să nu ai mari așteptări de la tine; să promovezi firescul și naturalețea. Preoteasă nu te naști, preoteasă devii, aceasta este convingerea mea și o spun din propria-mi experiență.
Este nevoie de multă deschidere, de răbdare, de informare și de recunoașterea cu onestitate a calităților și neputințelor pe care le ai. Dăruirea față de celălalt nu este la îndemâna oricui, ci este un mare dar!
Basilica.ro: Sunteți specialist în educație. Ce sfaturi aveți pentru funcționarea familiilor și educarea copiilor?
Vremea educației tradiționale prin supunere și ascultare forțată sau prin alte metode de formare empirică a caracterului a apus. Ne aflăm în fața altor paradigme educaționale, pentru că accesul la cultură ne-a permis să înțelegem mai bine psihologia umană și să căutăm alte perspective de abordare, mult mai constructive.
Învățătura Sfinților Părinți este foarte actuală și poate fi cercetată/accesată de către oricine, dacă există interes pentru formarea unui caracter frumos.
Atât familiile, cât și educatorii în general au nevoie să înțelegeagă că cel puțin trei pași sunt fundamentali atunci când te ocupi de educație, și anume: tradiția în care ai fost educat, accesul la lectură sau cursuri de specialitate și interacțiunea cu alți părinți, respectiv pedagogi sau educatori.
Fiecare copil este unic și metodele aplicate pentru o creștere frumoasă ar trebui să fie, de asemenea, unice.
Basilica.ro: De ce să ne păstrăm identitatea națională când ne aflăm în diaspora și cum să o facem? Care ar fi beneficiile acesteia pentru copiii din diaspora?
Cred că putem vorbi mai întâi de o altă identitate, și anume cea creștin-ortodoxă, și să înțelegem că, înainte de a fi cetățenii unei țări, suntem cetățeni ai Cerului. Recunoașterea acestei duble identități ne face conștienți de bogăția pe care o deținem, pe de o parte spirituală și pe de altă parte de neam.
Ni le păstrăm prin cultivarea tradițiilor noastre, prin vorbirea limbii române, prin promovarea valorilor noastre românești.
Copiii ar deveni mai conștienți de originea lor, de întreaga moștenire pe care o au și de responsabilitatea, care se adagă intereselor lor de viață, de a nu uita că a fi român nu este o rușine. Sunt multe de spus, dar mă opresc aici.
Basilica.ro: Care este statutul educației religioase în țările occidentale?
Nu aș face referire la toate țările occidentale, pentru că ne-ar lua mult timp și este foarte diferit de la țară la țară. În Germania, educația religioasă beneficiază de susținerea familiei, școlii, bisericii și statului. Ea diferă de la land la land, dar are un statut bine definit.
Chiar dacă societatea este caracterizată ca fiind secularizată, ea continuă să păstreze valorile morale și etice drept norme la care se raportează. Sunt multe tendințe paralele, dar formarea religiasă are locul și rolul ei. Dacă vorbim despre Landul Bavaria, de exemplu, disciplina Religie se studiază confesional la școală, ea fiind chiar materie de bacalaureat.
Basilica.ro: Vă rog să încheiați cu un mesaj propriu sau cu răspunsul la o întrebare importantă pe care nu v-am pus-o, dar care aduce în atenție o problematică ce se cere dezbătută.
Mă gândesc că viața nu merită trăită la întâmplare, la nici o vârstă. Că nici un rol nu ne definește complet, indiferent cât de mult ne-am strădui, și de aceea este atât de înălțător să ne descoperim în fiecare zi pe noi înșine, să fim recunoscători pentru ceea ce suntem, pentru ceea ce avem și pentru ceea ce putem dărui. Să fim mai prezenți.
Obiectivul vieții ar fi să descoperim misiunea pentru care Dumnezeu ne-a îngăduit să venim în această lume și să facem ceva în acest sens. Acest ideal nu se poate atinge fără rugăciune și fără încredințarea că avem puterea să simțim această voie divină.
Biografie
Dr. Cristina Benga este absolventă a Facultății de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” a Universității din București și doctor în Științele Educației al aceleiași universități, cu disertația „Idealul educaţional în pedagogia creştină: Clement din Alexandria, Sfântul Ioan Gură de Aur, Fericitul Augustin”, publicată în 2009 la Editura Sophia din București.
A fost membră a două comisii ale Patriarhiei Române: cea pentru educație religioasă în școli și cea pentru planificare strategică și calitatea educației religioase. În 2015, Patriarhul Daniel i-a acordat Ordinul „Sf. Ioan Gură de Aur” pentru activitatea profesională și promovarea culturii creștine.
A câștigat granturi de cercetare la două universități germane, este co-autoare a mai multor manuale de Religie și a colaborat cu Trinitas TV și cu Ziarul Lumina, unde a prezentat emisiuni și a scris articole despre educație.
În 2017 a făcut parte din delegația oficială a referenților la conferința preoțească a Arhiepiscopiei Bucureștilor cu tema „Predarea religiei în școală ca artă a modelării sufletești”. Ceilalți referenți au fost Episcopul-vicar Timotei Prahoveanul, dr. Adrian Lemeni, Directorul Școlii Docotorale a Facultății de Teologie Ortodoxă din București, și Părintele Vasile Gavrilă, parohul Bisericii „Sfântul Nicolae Ghica” – Paraclis universitar din București.
Din 2019 și până în prezent, a susținut numeroase prelegeri și formări, la invitația unor eparhii sau a unor organizații eparhiale. Dintre temele tratate: „Ce înseamnă a te dărui? Reflecții asupra misiunii unei preotese”, „Viața unei preotese ca un joc de domino, o împărtășire a experienței de viață ca preoteasă”, „Copiii clericilor. Reflecții și soluții privind educația lor”.
La Centrul Ortodox de Studii și Cercetare „Dumitru Stăniloae” din Paris, coordonat de Părintele Răzvan Ionescu, a susținut prelegeri, dar și seminare și ateliere de formare a preoților și preoteselor din diaspora, în colaborare cu Părintele Conferențiar Vasile Crețu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și cu Părintele Profesor Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Sibiu.
Este căsătorită cu Părintele Daniel Benga de la Centrul Bisericesc din München. Amândoi sunt profesori la Universitatea „Ludwig Maximilian” din München și au trei copii.
Vezi și:
Sursa foto: Arhiva personală (deschidere articol)
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
