Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la Mănăstirea Samurcășești

Creștinii ortodocși s-au aflat astăzi în Duminica a IV-a a Postului Mare, închinată Sfântului Cuvios Ioan Scărarul. Mulți bucureșteni au participat la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile Cel Mare de la Mănăstirea ilfoveană Samurcășesti, unul dintre cele mai frumoase și mai vizitate așezăminte monahale de lângă București. În mijlocul obștii s-a aflat Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel. În cuvântul de învățătură rostit după citirea pericopei evanghelice care prezintă Vindecarea fiului demonizat, Preafericirea Sa a explicat credincioșilor prezenți de ce s-a rânduit citirea ei în această duminică.

„Evanghelia vindecării demonizatului a fost rânduită de Biserică să fie citită în Duminica a IV-a din Sfântul și Marele Post al Paștilor, numită și Duminica Sfântului Ioan Scărarul, pentru că în ea se face în mod deosebit pomenirea Sfântului Ioan Scărarul, deși el mai este pomenit în fiecare an la 30 martie. Evanghelia ne arată în mod concentrat trei mari lucrări pe care le-a săvârșit Mântuitorul Iisus Hristos, și anume: a vindecat de îndoială pe tatăl copilului bolnav, a vindecat pe copil de boală și a vindecat pe ucenicii Săi de nepricepere duhovnicească privind izgonirea demonilor din om. Vedem din Evanghelia de astăzi că slăbirea credinței întărește lucrarea diavolului asupra omului. Evanghelia evidențiază, pe de o parte, cât de multă suferință a întâlnit Iisus Hristos în copilul chinuit de demon și cât de puțină credință a găsit la tatăl acestuia. Multă suferință, pe de o parte, și puțină credință, pe de altă parte. De aceea, Mântuitorul Iisus Hristos îndată ce aude pe tatăl copilului bolnav zicând: „Am zis ucenicilor Tăi să-l alunge (pe demon), dar ei n-au putut”, S-a tulburat pentru că știa pricina nevindecării copilului, și anume credința slabă a tatălui și nepriceperea duhovnicească a ucenicilor”, a spus Patriarhul României.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit și despre ispitele pe care le aduce suferința: revolta sau hula împotriva lui Dumnezeu.

„Adesea, cel slab în credință când suferă se revoltă sau hulește pe Dumnezeu în loc să se apropie de El sau să-I ceară ajutorul Său. Hristos mustră pe oameni pentru necredință, dar are milă de cei aflați în suferință. Înțelegând cât de cumplită era suferința copilului, Mântuitorul Iisus Hristos a zis: „Aduceți-l la Mine”. Deci chiar și atunci când mustra pe cei slabi în credință, Iisus rămânea totuși în starea de iubire față de oameni. Cu alte cuvinte, mustrarea Lui nu înseamnă diminuarea milostivirii Lui față de omul în suferință”, a mai subliniat Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

Pocăința smerită a tatălui este cea care a adus vindecarea fiului bolnav, a explicat Patriarhul României.

„În prima parte a cuvintelor sale, tatăl copilului bolnav arată că s-a întărit în credință, iar în partea a doua, s-a întărit în smerenie, recunoscând că la început nu a avut credință suficient de tare pentru a dobândi vindecarea copilului său. Vedem în cuvintele tatălui sărman două atitudini complementare din punct de vedere duhovnicesc. Mai întâi, lacrimile lui arată starea lui de căință pentru că avea credință puțină, sau credință amestecată cu îndoială, iar apoi cuvintele „Cred, Doamne” arată dorința lui de a-și întări credința. În sfârșit, cuvintele lui „ajută necredinței mele” confirmă o dată în plus pocăința unită cu smerenia lui”.

Evanghelia de astăzi ne mai arată că Hristos descoperă ucenicilor Săi știința izbăvirii oamenilor de puterea duhurilor rele, a arătat Preafericirea Sa.

„Ucenicii primiseră de la Mântuitorul Iisus Hristos puterea de a alunga duhurile necurate și de a vindeca orice boală și orice neputință din popor, dar nu înțelegeau de ce această putere nu a devenit operantă sau lucrătoare în cazul de față. Însă Mântuitorul Iisus Hristos îi vindecă de nepriceperea lor duhovnicească în a lucra izbăvirea omului de puterea demonică, și anume nu este suficient să poruncești verbal demonilor ca să iasă afară din omul pe care îl stăpânesc, ci trebuie să fii încărcat cu putere dumnezeiască în toată ființa ta. Trebuie să fii plin de Duhul Sfânt ca să poți alunga duhurile cele rele din oamenii chinuiți de acestea. Iar prezența lucrătoare a Duhului lui Dumnezeu sau a Duhului Sfânt vine în om prin rugăciune stăruitoare și prin postire. Când omul postește, se smerește, iar cu cât se smerește mai mult, cu atât rugăciunea sa devine mai fierbinte”.

Postirea schimbă foamea și setea fizică în foame și sete spirituală după Dumnezeu, a subliniat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

„Mântuitorul Iisus Hristos ne arată cât de necesară, de vie și de puternică, de eliberatoare de patimi drăcești și duhuri necurate, de boală și neputință este rugăciunea unită cu postul. Biserica a rânduit să fie citită această parte din Evanghelia după Sfântul Marcu cu scopul de-a ne arăta că perioada Postului Mare este mai ales timp de rugăciune fierbinte și de postire multă pentru a ne întări în credință și a lupta împotriva păcatului, a patimilor și a duhurilor rele. Postirea schimbă foamea și setea noastră fizică în foame și sete spirituală după Dumnezeu”.

În ultima parte a cuvântului de învățătură, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre Sfântul Ioan Scărarul, dascăl al rugăciunii și al pocăinței.

„Sfântul Ioan Scărarul a fost un dascăl al rugăciunii, al ostenelilor, al nevoinței și al pocăinței. În cartea sa numită Scara virtuților sau Scara Paradisului ne arată cum trebuie să ne eliberăm de patimi și să dobândim virtuțile. Smerenia și iubirea sunt virtuțile cele mai mari pe care le descrie el în cartea Scara virtuților. Sfântul Ioan Scărarul, ca dascăl al virtuților dobândite prin credință puternică, prin rugăciune și post, este un dascăl al întregii creștinătăți. Scara virtuților sau pe scurt Scara a fost citită ca un manual de viață duhovnicească secole de-a rândul în mediul monahal. Și astăzi în unele mănăstiri această carte este citită mai cu seamă în perioada postului. În cuvinte simple, dar cu un conținut foarte adânc, Sfântul Ioan Scărarul ne arată lupta duhovnicească din suflet, din minte și din inimă, a celui care se străduiește să urce spre Dumnezeu prin împlinirea poruncilor dumnezeiești, prin curățirea de patimi și cultivarea virtuților aduce bucurie în suflet”.

În semn de prețuire, Preafericitul Părinte Daniel a oferit obștii Mănăstirii Samurcășești mai multe cărți apărute recent la editurile Patriarhiei. Printre acestea se numără noua ediție a Apostolului precum și Istoria Monahismului Românesc. De asemenea, toți cei prezenți au primit la final, din partea Patriarhului României, iconițe.

„Mulțumim tuturor celor care ajută această mănăstire în care pentru o vreme în timpul celui de-al doiea Război Mondial au poposit moaștele Sfintei Cuvioase Parasdcheva de la Iași. Deci, această mănăstire are mai multe hramuri printre care și Cuvioasa Parascheva. Mulțumim celor care veniți aici cu regularitate, dar mulțumim și celor care ajută într-un fel sau altul Sfânta Mănăstire. Este mare nevoie ca mănăstirile să fie în continuare școli de spiritualitate, loc de rugăciune, de sfințire, de comuniune și de înnoire duhovnicească spre slava preasfintei Treimi, spre bucuria sfinților și spre binele Bisericii”, a spus Preafericirea Sa.

Vizita de duminica aceasta a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Mănăstirea ilfoveană Samurcășești a fost un prilej de mare bucurie pentru toți cei prezenți.

„Avem în această perioadă nevoie de momente de întărire pentru a parcurge această perioadă de pocăință și de multă lucrare în ogorul sufletului. De aceea, ne bucurăm căci cuvântul Preafericirii Voastre pe care ni l-ați rostit astăzi face cu adevărat parte din acest imbold sau îndemn pentru a merge mai departe pe calea postului. Nu numai pe calea postului ne trebuie o străduință pentru nevoință și osteneală, dar îndeosebi acum că aceasta este perioada așezată de Sfânta Biserică pentru pocăință și curățire a sufletului pentru a întâmpina Sfânta Înviere a Mântuitorului Iisus Hristos mai curat și mai luminat”, a explicat Stavrofora Lucia Bostan, stareța Mănăstirii Samurcășești.

Mănăstirea Samurcășești este așezată pe „vechiul drum al Piteștilor și Craiovei”, astăzi autostrada București – Pitești, în comuna Ciorogârla, la numai 20 km distanță de km 0 al Capitalei.

Duminica viitoare, a V-a din Postul Mare, în Biserica Ortodoxă se va face cinstirea în chip deosebit a Cuvioasei Maria Egipteanca.


Știri recente

Coordonatorii Centrului de Presă Basilica despre misiunea jurnalistului creștin: Urmărește apropierea oamenilor de Dumnezeu

Coordonatorii departamentelor Centrului de Presă Basilica au transmis, pentru Basilica.ro, mesaje cu prilejul sărbătorii Sfintei Treimi, hramul instituției media a Patriarhiei Române. Responsabilitatea transmiterii adevărului Coordonatorul Biroului de Presă și Relații Publice al Patriarhiei Române,…