Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, a oficiat sâmbătă, 14 septembrie 2013, în ziua sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci, Sfânta Liturghie pe o scenă special amenajată în fața noului sediu al Episcopiei Sălajului. Alături de Preafericirea Sa s-au aflat Înaltpreasfințitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, Preasfințitul Sofronie, Episcopul Oradiei, Preasfințitul Petroniu, Episcopul Sălajului și Preasfințitul Iustin Sigheteanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Maramureșului și Sătmarului, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi.
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt intitulat Sfânta Cruce – puterea Învierii și lumina bucuriei, în care, printre altele, a evidențiat semnificațiile sărbătorii Înălțării Sfintei Cruci: „Sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci este o sărbătoare a întregii creștinătăți, fiind cea mai veche și mai importantă dintre sărbătorile ortodoxe închinate cinstirii Sfintei Cruci. În această zi sărbătorim de fapt amintirea a trei evenimente deosebite din istoria lemnului Sfintei Cruci. Mai întâi sărbătorim aflarea minunată a lemnului Sfintei Cruci la Ierusalim, în anul 326, de către Împărăteasa Elena, care a încredințat-o apoi Episcopului Macarie al Ierusalimului. Mai târziu, în anul 335 Împăratul Constantin cel Mare a efectuat un pelerinaj la Ierusalim, pentru a participa la sfințirea Bisericii Învierii, în data de 13 septembrie 335, iar a doua zi, în data de 14 septembrie 335, pe amvonul acestei biserici, Episcopul Macarie al Ierusalimului a înălțat Sfânta Cruce în fața mulțimilor, întru pomenirea aflării Sfintei Cruci în anul 326 de către mama Împăratului Constantin, Împărăteasa Elena, trecută la cele veșnice (329 sau 330). De atunci, sărbătoarea aceasta a devenit tradiție înscrisă în calendar până în zilele noastre. Ea a fost întărită sau confirmată în anul 629, când Sfânta Cruce, răpită de perși la anul 614, a fost readusă la Ierusalim în anul 629 de către împăratul bizantin Heraclius (575-641), care a depus-o, cu mare cinste, în Biserica Învierii. Atunci, Patriarhul Ierusalimului, Zaharia a înălțat din nou Sfânta Cruce în fața mulțimii, iar sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci a fost întărită, reconfirmată, ca sărbătoare de biruință a Crucii asupra vrăjmașilor cotropitori, dar și asupra vrăjmașilor nevăzuți, demonii”.
Sfântul Împărat Constantin și mama sa, Elena, sunt cinstiți, anul acesta, în mod special de ortodocșii români: „Anul acesta, 2013, este sărbătorit în Patriarhia Română ca „An omagial al Sfinților Împărați Constantin și Elena”, la împlinirea a 1700 de ani de la proclamarea de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare a Edictului de libertate religioasă de la Mediolanum (Milano), în anul 313. În iconografia noastră ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt reprezentați având Sfânta Cruce între ei, întrucât Sfântul Împărat Constantin a descoperit Crucea, ca semn de lumină, pe cer, iar mama sa, Elena, a descoperit Crucea de lemn în pământ, la Ierusalim. Astfel, înțelegem că Sfânta Cruce leagă cerul și pământul prin iubirea nesfârșită și netrecătoare a lui Hristos pentru lume, în lumina cea neapusă a Preasfintei Treimi. Întrucât prin Crucea lui Hristos s-a arătat puterea iubirii mântuitoare a lui Dumnezeu, noi, creștinii, cinstim Sfânta Cruce și ne facem semnul ei când ne rugăm, dimineața, la prânz și seara, când începem un lucru și când îl terminăm, în vreme de necaz și în vreme de bucurie”, a spus Preafericirea Sa.
Preafericitul Părinte Daniel a evidențiat realizările făcute de cler și credincioși în ținuturile Sălajului, din 2007 și până în prezent: „Vizita canonică pe care o înfăptuim în această tânără eparhie a Bisericii noastre din ținuturile Sălajului ne oferă prilejul să constatăm la fața locului că prioritățile prezentate de Preasfințitul Părinte Episcop Petroniu, cu prilejul întronizării sale în data de 13 aprilie 2008, au început să prindă contur, spre slava lui Dumnezeu și folosul eparhiei. Rezultatul cel mai vizibil al activităților edilitar-gospodărești desfășurate în eparhie sub îndrumarea directă a Preasfințitului Părinte Episcop Petroniu este finalizarea sediului Centrului eparhial, edificiu menit să adăpostească Cancelaria, Administrația și alte instituții eparhiale, în cadrul cărora pot să-și desfășoare activitatea în mod adecvat ostenitorii centrului eparhial. Acest sediu eparhial are și scopul de a deveni un mijloc de întărire a comuniunii și unității dintre ierarh și membrii administrației eparhiale, dintre clericii și credincioșii eparhiei, în vederea unei misiuni rodnice din punct de vedere administrativ, misionar-pastoral, cultural-educativ și social-filantropic”.
În cuvântul său, Preasfințitul Părinte Episcop Petroniu a mulțumit Preafericitului Părinte Daniel pentru vizita pe care Preafericirea Sa o efectuează în Episcopia Sălajului: „Astăzi este o zi unică în istoria acestor locuri fiind binecuvântați de prezența în mijlocul nostru a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, aceasta fiind prima vizită a unui Întâistătător al Bisericii noastre în județul Sălaj. Pentru aceasta țin să îi mulțumesc cu totul deosebit, căci a binevoit să accepte invitația de a târnosi paraclisul cu hramul Sfântul Apostol și Evanghelist Luca al Centrului eparhial din Zalău”.
În continuare, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a dăruit Preasfințitului Părinte Episcop Petroniu un set episcopal: cruce și engolpion, iar pentru Paraclisul Centrului eparhial al Episcopiei Sălajului a oferit o Sfântă Evanghelie, ferecată cu argint și email, o cruce de binecuvântare și un set de Sfinte Vase, toate realizate la Tipografiile și Atelierele Patriarhiei Române. De asemenea, Preafericirea Sa a oferit mai multe distincții: Crucea Patriarhală pentru clerici, cea mai înaltă distincție a Patriarhiei Române: Părintelui Vasile Rus, Vicar eparhial și Părintelui Ionuț Pop, Inspector eparhial.
La rândul său, Preasfințitul Părinte Episcop Petroniu a oferit Preafericirii Sale o icoană cu chipul Maicii Domnului.
