Sâmbătă, 7 iunie, înainte de Duminica Rusaliilor sunt „Moșii de vară”, sărbătoare dedicată pomenirii morților. Cu această ocazie, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitul Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, după o tradiție împământenită de mai mulți ani, s-a făcut pomenirea soldaților români căzuți în Primul Război Mondial la cimitirul militar românesc de la Soultzmatt, din regiunea Alsacia, Franța.
Evenimentul a fost organizat de către Parohia Sfinții Cosma și Damian, din Pulversheim, Mulhouse, Franța, condusă de părintele paroh Emil Tanca.
Sfânta Liturghie și Slujba Parastasului au fost oficiate de către Preasfințitul Ignatie Mureșanul, Arhiereu-vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei și Portugaliei, înconjurat de un sobor de preoți și diaconi din Franța și Germania.
„După slujba Parastasului, Consulatul român de la Strasbourg și primăria comunei Soultzmatt au depus coroane de flori. Domnul sergent Patrick Kautzmann de la Garnizoana din Strasbourg, a intonat la trompetă onorul militar, imnul României, al Franței și al Europei. Credincioși din Franța, Elveția și Germania, din dragoste pentru jertfa soldaților au asistat la acest eveniment deosebit”, ne-a transmis pr. Paroh Emil Tanca.
Jertfa și martiriul, modele de urmat
Preasfințitul Ignatie, în predica sa, a vorbit despre jertfă și martiriu ca model de urmat în această epocă în care suntem confruntați cu confortul exagerat de unde decurge lipsa dragostei pentru aproapele și lipsa râvnei în credință.
„Trebuie să reținem că eroii pe care îi prăznuim astăzi, au avut în primul rând un ideal sfânt: sacrificiu pentru semenii lor. În al doilea rând, s-au urcat la Ceruri în stare de jertfă. În al treilea rând, ei sunt un model al dragostei de neam și al afirmării identității noastre de român.” a încheiat Preasfinția Sa.
În încheierea comemorării, Părintele paroh Emil Tanca a subliniat „necesitatea de a ne ști istoria, de a ști cine suntem, de a ne cunoaște rădăcinile și de a ne afirma identitatea” având ca pildă jertfa ostașilor români.
Cimitirul din Soultzmatt
Aici au fost (re)înmormântați 678 soldați români, luați prizonieri în Transilvania, care s-au stins unul după altul, din anul 1917 – până în anul 1918, în urma regimului inuman (privațiuni, foame, tortură) impus de germani. Sfințirea cimitirului a avut loc la 9 Aprilie 1924, în prezența Suveranilor României – Regele Ferdinand I și Regina Maria.
La baza crucii monumentale, la dorința Reginei Maria, au fost fixate patru plăci de marmoră cu următoarele inscripții în limbile română și franceză: „Soldați Români! Departe de patria voastră pentru care voi v-ați jertfit, odihniți-vă în pace, aureolați de glorie, în acest pământ, care nu vă mai este străin”. 553 de morminte sunt individuale. În alte două morminte comune (de la unul lipsește inscripția de la baza crucii) se află osemintele a 125 de prizonieri („un întreg detașament român”), care au murit de frig în noaptea de 27 spre 28 Ianuarie 1917, la Steinbrunn-le-Haut.
În data de 30 august 1919, orașul Soultzmatt a dăruit României platoul de la Val du Pâtre (Valea Păstorului), pe care odinioară fusese amplasat lagărul prizonierilor români, și pe care a fost amenajat ulterior actualul cimitir militar român.
