Pelerinaj la Mânăstirea Dealu al unor elevi din Târgovişte

Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei, 20 elevi de la Liceul „Voievodul Mircea” din Târgovişte, împreună cu profesorii lor de Religie, s-au bucurat joi, 28 mai 2016, de pelerinajul la Mănăstirea Dealu, în apropierea orașului Târgoviște.

După cum informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Târgoviștei, pelerinajul a fost posibil în cadrul parteneriatului dintre Catedrala Mitropolitană şi Liceul „Voievodul Mircea”.

Elevilor li s-a oferit posibilitatea de a vizita incinta şi muzeul mănăstirii, primind lămuririle necesare cu privire la rolul şi istoricul sfântului locaş.

***

Scurt istoric:

Printre monumentele de seamă ale României, la loc de cinste se află şi biserica Mănăstirii Dealu – împreună cu întregul ansamblu arhitectural restaurat cu mai bine de cincizeci de ani în urmă. Ea îmbogăţeşte patrimoniul cultural românesc, numărându-se printre cele mai vechi ctitorii domneşti, suferind puţine modificări de-a lungul timpului, deşi nu a fost cruţată de vremurile vitrege ce au afectat Ţara Românească.

Prima biserică datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea sau începutul secolului al XV-lea, din timpul lui Mircea cel Bătrân. Pe locul ei domnitorul Radu cel Mare (1495-1508) a construit o prea măreaţă biserică din cărămidă placată cu piatră şi împodobită în chip deosebit.

Ea avea să fie luată ca exemplu de către urmaşul lui Radu, Neagoe Basarab (1512-1521), atunci când a ridicat biserica episcopală din Curtea de Argeş. Numai că sobrietatea clasică a vocabularului decorativ întâlnit la Dealu avea să fie abandonată în favoarea unei încărcături de tip baroc – dar care a încântat în chip deosebit pe contemporanii lui Neagoe şi pe urmaşi deopotrivă.

Acesta a fost unul dintre motivele pentru care biserica Mănăstirii Dealu, comparativ cu cea a Mănăstirii Argeşului sau a altor ctitorii, s-a bucurat de mai puţină publicitate şi este mai puţin cunoscută. Dar, în toate studiile consacrate, este subliniată importanţa acestui locaş de rugăciune, puternic centru de artă şi de cultură, care a jucat un rol de seamă pe scena istoriei Ţării Româneşti, dovedindu-se demnă de atributul de ctitorie domnească.

Comentarii Facebook


Știri recente