Patriarhul Daniel a fost prezent, duminică, 20 iulie, la biserica de lemn a Mănăstirii „Sfânta Maria”- Urlați, din județul Prahova, unde le-a vorbit credincioșilor despre Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul:
„Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul nu a scris nicio carte, cum au făcut alți proroci. Și totuși el este numit de Biserică temeiul prorocilor, adică un proroc de referință”.
„Însă el a rămas mare, Prorocul Ilie, prin faptele sale și prin minunile sale, un profet care a prefigurat sau preînchipuit lucrări viitoare ale Domnului nostru Iisus Hristos”, a transmis Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Potrivit patriarhului, Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul a prefigurat, prin faptele și minunile sale, importante lucrări ale Domnului Iisus Hristos. Hrănirea sa de către corbi simbolizează Sfânta Euharistie, trecerea Iordanului prefigurează Botezul Domnului, iar înălțarea sa la cer într-un car de foc anticipează Înălțarea lui Hristos.
„Deci el a prefigurat lucrări minunate ale Domnului Iisus Hristos, așa, de pildă, faptul că a fost hrănit de corbi cu pâine și carne, și era o prefigurare a Sfintei Euharistii, în care pâinea și vinul se transformă în Trupul și Sângele lui Hristos. De aceea, în tradiția iconografică bizantină, corbul care aduce hrană poartă în plisc sau în cioc o prescură”, a subliniat Preafericirea Sa.
„Faptul că Ilie se ridică la cer într-un car de foc arată prefigura Înălțarea la cer a Domnului Iisus Hristos pe un nor luminos, iar pogorârea focului din cer asupra jertfei de la Carmel prefigura, profetic, pogorârea Duhului Sfânt peste ucenici la Cincizecime, dar și pogorârea Duhului Sfânt peste darurile euharistice, peste pâine și vin, care devin Trupul și Sângele lui Hristos”.
A fi lumină pentru popor
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a conturat contextul istoric în care Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul a trăit, în secolul al IX-lea î.Hr., în timpul regelui Ahab (874–853 î.Hr.) și al reginei Izabela.
La naștere, tatăl său, preotul Sovac din Tezvi, a avut o vedenie cu oameni în haine albe care îl hrăneau pe copil cu flăcări, semn că Ilie a primit harul Duhului Sfânt, atât cât era cu putință în Vechiul Testament.
„Și aceasta pentru a avea râvnă față de cele Sfinte, spre a fi lumină pentru popor și a vesti voia Lui Dumnezeu în lume”, a spus Preafericirea Sa.
Om al rugăciunii și mărturisitor
Patriarhul Daniel a subliniat patru aspecte care merită reținute și care îl înfățișează pe unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament drept model de sfințenie și călăuză.
În primul rând, Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul este portretizat ca trăitor al unei vieți ascetice, fiind om al rugăciunii, al postului și al înfrânării. Al doilea aspect relevă curajul de a apăra și mărturisi dreapta credință în vremuri de rătăcire.
„Acest sfânt a fost activ când poporul evreu s-a rătăcit de la dreapta credință. El a fost un om al rugăciunii, al postului și al înfrânării, trăind în feciorie toată viața lui”, a precizat Patriarhul Daniel.
„În al doilea rând, a fost un apărător al credinței adevărate în timpul rătăcirilor de la dreapta credință”.
Care e credința adevărată?
Al doilea aspect este evidențiat mai ales prin demonstrarea poporului evreu a credinței adevărate. Sfântul Ilie a provocat o confruntare pe Muntele Carmel pentru a arăta care este adevăratul Dumnezeu.
Regele Ahab și regina Izabela au adus 850 de preoți ai idolilor Baal și Așerah, iar după ce preoții lor nu au reușit să aducă foc din cer pentru jertfa lor, Ilie s-a rugat și focul de la Dumnezeu a mistuit jertfa sa. Această minune a arătat poporului că adevăratul Dumnezeu este al lui Ilie.
„Când s-a rugat Ilie Dumnezeului adevărat, focul a venit asupra jertfei și a ars carnea, lemnele și chiar pietrele din care a fost alcătuit altarul de jertfă. Atunci tot poporul a văzut că adevăratul Dumnezeu este Dumnezeul lui Ilie, iar preoții lui Baal și ai Așerehei au fost uciși”, a transmis patriarhul.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a explicat etimologia numelui profetului și a atras atenția asupra legăturii numelui cu biruința prorocului în fața idolatriei.
„Numele lui Ilie în limba ebraică este Eliahu, care înseamnă «Domnul este Dumnezeul meu» sau «Dumnezeul meu este Domnul». Această biruință a lui Ilie asupra credinței false, adică asupra idolatriei, l-a făcut și mai iubit de popor”.
După această învingere, regele Ahab și regina Izabela căutau să-l omoare. Atunci Ilie a postit 40 de zile și 40 de nopți și s-a refugiat în Muntele Horeb.
Milostenie și înviere
În al treilea rând, Sfântul Ilie a fost milostiv, ajutător al orfanilor și al văduvelor, arătând dragoste și grijă față de cei aflați în nevoie. A săvârșit minunea înmulțirii făinii și a untdelemnului în casa văduvei din Sarepta Sidonului și a înviat pe fiul acesteia.
„Deoarece regele și regina voiau să-l omoare, prorocul Ilie a trecut granița în altă țară, în părțile Sidonului, unde era o altă stăpânire politică. După ce a secat pârâul Cherit, s-a dus să locuiască în Sarepta Sidonului, în casa unei văduve sărace, care avea un fiu, un singur copil, fiind orfan de tată”, a relatat Preafericirea Sa.
„Iar femeia a spus prorocului Ilie că a adunat ultimele vreascuri și, cu ultima mână de făină și cu puțin untdelemn care a mai rămas, va face o turtă ca să mănânce ea și copilul, iar apoi să moară de foame”.
„Atunci, prorocul Ilie a spus femeii văduve din Sarepta Sidonului că, atât cât va sta el în casa ei, nici făina, nici untdelemnul nu se vor termina. Și, într-adevăr, nu s-au terminat”.
Rugăciunea sfântului era atât de puternică, încât Dumnezeu l-a ascultat și l-a înviat pe fiul văduvei, care l-a găzduit pe prorocul Ilie.
„Dintr-o zi însă, copilul, fiul acestei femei, a murit, iar femeia s-a jelit mult, a plâns, crezând că din cauza păcatelor ei de odinioară a murit copilul. Însă Sfântul Ilie a încurajat-o și a spus că îl va învia prin rugăciunile sale adresate lui Dumnezeu. Și, într-adevăr, el a înviat pe fiul văduvei din Sarepta Sidonului și l-a dăruit mamei sale”, a adăugat patriarhul.
A mustrat nedreptățile
În al patrulea rând, Sf. Ilie a fost un mustrător al celor care săvârșesc nedreptăți, cum a fost și cazul regelui Ahab și al reginei Izabela.
A profețit pedeapsa lui Dumnezeu pentru închinarea la idoli, dar și seceta ca semn al rătăcirii poporului. A avut curajul să înfrunte puterea politică pentru a apăra dreapta credință.
„El a profețit că regele Ahab și soția sa, Izabela, vor muri și câinii vor linge sângele lor. Ceea ce s-a întâmplat, iar această profeție a făcut-o după ce a constatat că regina Izabela voia să cumpere via unui proprietar numit Nabot”, a precizat Patriarhul Daniel.
„Acesta a refuzat să o vândă, iar atunci regina a uneltit încât proprietarul a fost omorât, iar ea a luat via lui Nabot. De aceea, prorocul Ilie a profețit că pentru această faptă și alte fapte rele, atât regele, cât și regina vor pieri de moarte violentă”.
Cinstirea Sf. Ilie Tesviteanul
Patriarhul României a arătat ce alte popoare și religii îl cinstesc pe Sf. Ilie, subliniind perspectiva poporului român.
„Sfântul Ilie Tesviteanul este însă cinstit nu numai în creștinism, ci și în iudaism și în islam, încât atât creștinii, cât și evreii și musulmanii au deosebită evlavie față de el”, a adăugat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
„Sfântul proroc Ilie Tesviteanul este astăzi cinstit în popor ca aducător de ploaie în vreme de secetă și mustrător al celor care se îndepărtează de la dreapta credință. El ne arată că, atunci când oamenii se îndepărtează de Dumnezeu, Creatorul, creația sau natura înconjurătoare devine ostilă oamenilor prin secetă, prin cutremure, prin tulburări ale naturii”.
La final, Preafericirea Sa a felicitat românii care-și serbează onomastica.
„În România, Sfântul proroc Ilie Tesviteanul este ocrotitorul aviatorilor, al energeticienilor, al celor care lucrează în energetică și al apicultorilor. Peste 150.000 de români poartă numele de Ilie sau derivate – Ilinca, Ilias, Iliuță și așa mai departe. Tuturor le dorim ani mulți cu sănătate și ajutorul lui Dumnezeu, spre slava lui Dumnezeu și a noastră mântuire”, a conchis Patriarhul României.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
