Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit joi, la Paraclisul Catedralei Naționale, despre motivele pentru care Biserica a hotărât ca pomenirea eroilor să aibă loc de Praznicul Înălțării Domnului. „Nu a fost întâmplătoare”, ci ne arată că „ în lucrurile sfinte și mari nu se ajunge la slavă fără a trece prin suferință”.

Preafericirea Sa a vorbit despre istoricul pomenirii eroilor de Praznicul Înălțării Domnului, practică inițiată de Patriarhul Miron Cristea în 1920, primul patriarh al României și primul președinte al Asociației pentru cinstirea eroilor.

„E bine să ne reamintim faptul că această pomenire nu a fost întâmplătoare, sau cel puțin a fost inspirată, pentru că ea nu a fost pusă, de pildă, unită cu Înălțarea Sfintei Cruci, ci cu Înălțarea Domnului la Ceruri în slavă”.

„De ce? Pentru că Mântuitorul Iisus Hristos s-a înălțat întru slavă la Ceruri după ce mai întâi a trecut prin suferințele pătimirii, răstignirii și ale morții Sale. După ce a Înviat din morți, S-a înălțat întru slavă la Ceruri. Ca atare, această lumină a jertfei, a Învierii lui Hristos și a Înălțării Sale întru slavă, ne arată că, în lucrurile sfinte și mari, nu se ajunge la slavă fără a trece prin suferință”.

„De aceea, Biserica a considerat că cea mai potrivită sărbătoare împărătească la care poate fi adăugată pomenirea eroilor neamului, este Înălțarea Domnului. Ca atare, deși în timpul comunismului această pomenire a eroilor la ziua Înălțării Domnului a fost întreruptă în mod brutal și nejustificat, totuși, după schimbările din 1989, Biserica a insistat să se revină la pomenirea eroilor în ziua Înălțării Domnului”.

De ce sunt cinstiți eroii?

„Hristos Domnul a spus că nimeni nu are iubire mai mare decât să-și pună viața pentru prietenii săi. Deci eroii sunt cinstiți de către Biserică și de către poporul român pentru că s-au jertfit pentru unitatea, libertatea și demnitatea poporului român”.

„Ei sunt cinstiți pentru că au iubit țara, au iubit credința poporului român și au iubit unitatea poporului român. De aceea, noi, acum, când facem pomenirea, facem în mod deosebit tuturor eroilor, mai ales aici, la noua catedrală, numită Catedrala Mântuirii sau Biruinței Neamului, sau Catedrala Națională”.

Clopotul eroilor neamului de la Catedrala Națională

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre clopotul mare al Catedralei Naționale, cel mai mare clopot din Europa, care a fost dedicat în mod special eroilor naționali.

„La început s-a dorit să avem nouă clopote, la noua Catedrală a Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională. Dar după un timp ne-am gândit că ar fi bine ca să reducem numărul de nouă la șase și un clopot să fie în mod special dedicat eroilor neamului. Clopotul cel mai mare, de 25 de tone, care are 3 metri înălțime și 3 metri lățime, este clopotul eroilor neamului românesc”.

Toată istoria noastră a fost jertfă și înviere

„Noi dorim ca în această zi de cinstire a eroilor să aducem mulțumire lui Dumnezeu pentru toate biruințele pe care românii le-au avut după multe jertfe de-a lungul istoriei. Pe stema țării noastre se află vulturul cu crucea în plisc sau în cioc. Este singurul vultur de pe stema unei țări care este stavrofor, purtător de cruce, pentru că toată istoria noastră a fost jertfă și înviere, suferință și biruinţă”.

„Acest fapt este înscris și pe Arcul de Triumf din 1935 și pe Mausoleul ostașilor români de la Mărășești din 1938, unde se spune pe zidul exterior al Mausoleului: «Hristos a înviat din morți, cu moarte pe moarte călcând, și celor din morminte viață dăruindu-le»”.

„E bine să ne cunoaștem simbolurile”

Preafericirea Sa a reliefat că există „o percepție duhovnicească a istoriei”, făcând referire la faptul că la început crucea era în ciocul unei alte păsări, corbul.

„În neamul voievozilor Basarabi, corbul era purtător de cruce. Dar fiindcă eram numai principat, nu aveam voie să purtăm pe stemă vulturul. Vulturul este specific unui regat sau unui imperiu, ca simbol herald”.

În același timp cu Unirea Principatelor Române, a explicat în continuare Părintele Patriarh, s-a schimbat și stema, corbul fiind înlocuit cu vulturul auriu, „care înseamnă un popor botezat, un popor creștinat”.

„Pentru că la noi formarea poporului român a coincis cu creștinarea poporului român. Nu a fost o creștinare făcută la comanda unui cneaz sau a unui rege, ci o creștinare lentă, profundă, ca să reziste în fața încercărilor istorice”.

„De ce avem vulturul cu crucea în plisc? Adică vulturul care și-a răstignit pofta de stăpânire asupra altora. România e singura colonie romană care nu a mai făcut la rândul ei colonii. Nu s-a extins pe orizontală, ci numai pe verticală, apărând glia și având ochii aținti la Învierea și Înălțarea întru slavă a celor care au biruit prin jertfă, prin iubire și dăruire de sine”.

Când mor eroii?

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit, de asemenea, despre pomenirea eroilor ca responsabilitate a urmașilor.

„Deci cinstim eroii prin pomenirea lor mai întâi. Se spune că un om nu moare atunci când este pus definitiv în mormânt, ci atunci când este îngropat în uitare. Atunci mor eroii, când nu mai sunt pomeniți, dar, cât timp îngrijim mormintele lor, aducem flori, îngrijim crucile de pe morminte și facem pomeniri și cinstim memoria lor, atunci ei trăiesc împreună cu noi, pentru că ei sunt morți cu trupul, dar prin credință sunt vii cu sufletul, potrivit făgăduinței Mântuitorului Iisus Hristos: «Cel ce crede în mine, viu va fi chiar dacă va muri, viu va fi cu sufletul chiar dacă va muri cu trupul și eu îl voi învia pe el în ziua de apoi»”.

„Deci avem această credință puternică: prin pomenire noi unim generațiile între ele”.

„Pomenirea eroilor neamului este în același timp un act de cult liturgic și de cultivare a comuniunii între generații. De aceea se cântă veșnica lor pomenire din neam în neam, adică din generație în generație”, a adăugat la final Părintele Patriarh.

Ostenitorii și voluntarii Paraclisului Catedralei Naționale, premiați de Patriarhul Daniel

La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel i-a felicitat pe ostenitorii și voluntarii Paraclisului Catedralei Naționale pentru activitățile sociale, filantropice și medicale organizate. Astfel, Preafericirea Sa a oferit Diploma omagială a anului 2024 cu medalie comemorativă celor implicați în desfășurarea campaniei „Sănătate pentru sate”.

În total au fost premiați 25 de voluntari, anume: Ioana Dumitrescu, Ionuț Căpățână, Andreia Popa, Carmen Zaharescu, Nicoleta Avram, Cristian Nicolae, Alina Enășoiu, Costin Brutaru, Gabriela Georgescu, Amalia Anghel, Ionuș Băicoianu, Camelia Sărățeanu, Gabriela Gârjoabă, Gabriela Pintilie, Vasilica Ionescu, Cristina Cosatache, Nina Andrieș, Anca Oancea, Roxana Vădan, Liliana Dudău, Virgil Prunoiu, Cristian Șaptefrați, Gabriela Pășescu, Constantina Saroș și Alina Florea.

Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit paraclisului un pachet cu tămâie naturală din Oman și câteva din cele mai noi apariții de la Editurile Patriarhiei Române.

Foto credit: Ziarul Lumina / Luigi Ivanciu