Părintele Nicodim Măndiță a fost pomenit sâmbătă la Mănăstirea Agapia, la 49 de ani de la trecerea în veșnicie.

Slujba de pomenire a fost săvârșită la finalul Sfintei Liturghii de Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei împreună cu Episcopul Macarie al Europei de Nord.

„Printre bărbații de seamă ai neamului nostru, rod al Preasfântului Duh, îndrăznim a-l număra și pe părintele Nicodim, care a viețuit aici, în mănăstire, mulți ani. Mare trăitor, mare cuvântător și mărturisitor al dreptei credințe, părintele Nicodim a cerut Împărăția Cerurilor și a primit-o. A căutat Împărăția Cerurilor și a aflat-o pe aceasta, a bătut cu stăruință la ușa Cerului, ca să pătrundă într-însul încă din această lume, iar Taina Împărăției Cerurilor și ușa Împărăției celei veșnice i s-a deschis”, a spus IPS Teofan.

„Stăruință, râvnă, perseverență, curaj, revenire, toate arătând râvna lui pentru casa lui Dumnezeu, pentru mântuirea proprie, pentru mântuirea maicilor de la Mănăstirea Văratec pentru o vreme și pentru mai multă vreme pentru mântuirea sufletelor maicilor de la Mănăstirea Agapia. A ascultat, a trăit și a mărturisit cuvântul Domnului”.

La Sfânta Liturghie, pr. conf. Constantin Coman, care a vorbit despre importanța prezenței părintelui duhovnicesc în viața noastră.

„De la un părinte duhovnicesc, cum spune Sfântul Apostol Pavel, nu primim numai învățătură, ci primim putere, dar nu putere omenească, ci putere dumnezeiască. Spunea adesea că și învățătura sau cuvintele acestor mari părinți duhovnicești sunt cuvinte cu putere și cel care le primește, nu primește numai o știință, nu primește doar o informație despre ce sau cum să facă, ci primește în egală măsură și puterea de a face”, a subliniat Părintele Constantin Coman.

Biografie

Protosinghelul Nicodim Măndiţă s-a născut în data de 28 octombrie 1889, în satul Bunești, județul Argeș.

Între anii 1916-1918, a participat la Primul Război Mondial, iar în anul 1920 a intrat în monahism la Schitul Măgura din Bacău. Tot atunci a fost hirotonit preot.

În 1921-1923 a fost preot misionar în satul Schitul Frumoasa (Bacău). Apoi, încă doi ani, a fost duhovnic la Mănăstirea de maici Giurgeni (Roman). Timp de 10 ani a slujit ca preot misionar în Transilvania, în satele Pâclişa (Alba), Hărmaşul Ciceului şi Leurda Gârboului (Cluj).

A fost duhovnic la Mănăstirea Agapia între 1935 și 1945, apoi încă 17 ani, duhovnic la Mănăstirea Văratec. Ultimii ani, 1962-1975, i-a petrecut la Agapia în linişte şi rugăciune. A plecat la Domnul la vârsta de 86 ani.

Foto credit: Doxologia / Mihail Vrăjitoru