Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a spus la Mănăstirea ilfoveană Ţigăneşti, în Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, că „Oamenii vor fi judecaţi pentru lipsa de iubire faţă de semenii lor”.
În omilia rostită, Părintele Patriarh le-a vorbit celor prezenţi în biserica aşezământului monahal despre criteriile Judecăţii Universale (Matei 25:31-46) care va avea loc la sfârşitul veacurilor.
De ce judecata este înfricoşătoare
Potrivit Preafericirii Sale, atunci „nu vor fi judecate doar faptele rele, ci şi binele pe care oamenii ar fi putut să-l facă aproapelui şi nu l-au făcut” şi a explicat că „această dimensiune a iubirii milostive omise devine un lucru înfricoşător”.
Un alt aspect pentru care judecata este înfricoşătoare este legat de conţinutul acesteia.
Judecata de Apoi „descoperă ceva neaşteptat”, a spus Patriarhul care apoi a continuat: „Fiul lui Dumnezeu cel veşnic, cel plin de slavă, este mereu prezent în formă smerită şi neaşteptată în fiecare om care suferă, care aşteaptă iubirea semenilor din jur. Este prezent în cei flămânzi, însetaţi, străini, săraci, bolnavi, întemniţaţi”.
Reproducând cuvintele Sfântul Ioan Gură de Aur, Patriarhul Daniel a mai evidenţiat că „Hristos Domnul ne va judeca pentru faptele rele pentru care nu ne-am pocăit”.
De asemenea, „nu este suficient să nu facem rău nimănui, ci trebuie să facem şi mult bine în jurul nostru”, a adăugat Preafericirea Sa.
Dumnezeu şi libertatea omului
Textul evanghelic din această duminică a fost rânduit de Biserică pentru a ne arăta că Dumnezeu respectă libertatea omului, dar, în acelaşi timp, şi Propria libertate, aceea de a ne întreba ce am făcut cu libertatea primită, a mai afirmat Patriarhul României.
Pe lângă libertate, în tabloul Judecăţii Finale este identificată şi responsabilitatea. Practic, judecata se va efectua prin raportul acesta al unităţii dintre libertate şi responsabilitate.
„Oamenii sunt liberi să facă ce doresc, dar în ziua judecăţii particulare şi mai ales universale se evaluează rodirea libertăţii noastre: ce folos a adus libertatea noastră lui Dumnezeu şi semenilor”, a explicat Părintele Patriarh.
Îndemn la milostenie
Din evanghelia de astăzi învăţăm şi că „Mântuitorul Iisus Hristos ne cheamă la milostenie” care este de două tipuri: duhovnicească şi materială.
„Toată lumea poate să arate milostenie. Orice om, indiferent cât este de bogat sau de sărac, poate să arate milostenie”.
„Cei care nu pot oferi bani sau daruri săracilor pot oferi o rugăciune pentru ei, aceasta fiind milostenia duhovnicească, un cuvânt bun de încurajare celui care se află descurajat”.
„Un sfat bun pentru cel care este dezorientat şi, desigur, o prezenţă alături de cel bolnav, fiindcă Mântuitorul Iisus Hristos, aşa cum remarcă Sfântul Ioan Gură de Aur, nu a zis Am fost bolnav şi nu m-aţi vindecat, ci nu m-aţi cercetat”, a subliniat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Filantropie şi rugăciune
Spre finalul predicii sale, Patriarhul a făcut referire la implicaţiile textului biblic aferent Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi, cât şi a altor texte, în plan social: „a făcut să rodească în Biserică opera de caritate”.
„De aceea, s-au făcut încă din primele veacuri colecte de haine pentru cei săraci, cămine pentru bătrâni, pentru copii orfani, spitale pentru cei bolnavi şi toată această lucrare a creat cu timpul civilizaţia creştină a milosteniei”.
Totodată, Patriarhul Daniel a atenţionat că „opera milostivă trebuie întreţinută prin rugăciune”.
„Dacă doar împlinim proiecte şi programe sociale pentru ajutorarea celor defavorizaţi, dar nu ne rugăm pentru sau împreună cu ei, lucrarea aceasta socială nu este completă pentru că noi nu dorim numai însănătoşirea celui bolnav, ci şi mântuirea lui, adică unirea lui cu Dumnezeu şi dobândirea vieţii veşnice. De aceea, în Biserică noi ne rugăm pentru sănătatea şi mântuirea oamenilor”.
La final, Patriarhul României L-a rugat pe Dumnezeu „să ne ajute să învăţăm din iubirea milostivă a lui Hristos că dacă suntem milostivi trăim viaţa ca o binecuvântare”.
Puteți vedea mai multe fotografii în galeria foto.
Foto credit: Basilica.ro / Raluca Ene
