Exemplul unei maici nonagenare, care se nevoiește de mai bine de șapte decenii în aceeași mănăstire și care vine în continuarea unei filiații de schimnice care au asigurat, dincolo de cele văzute, o înaltă trăire ascetică în vremuri în care trupul viu al monahismului românesc a fost amputat de comunism, este pentru noi, cei de astăzi, ca o gură de oxigen. Maica Luciana Partenie, de la Mănăstirea Buciumeni, din Arhiepiscopia Dunării de Jos, la cei 92 de ani, luminează cu strălucirea memoriei și cuvântul cuvioșiei sale prezentul nostru bezmetic.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
