Pe Christina Semon am cunoscut-o într-o drumeție la mănăstirile din zona Neamțului. Am fost uimită să întâlnesc o americancă ortodoxă, chiar dacă știam că în Statele Unite numărul creștinilor ortodocși este în creștere. Însă ceea ce m-a impresionat și mai mult a fost să aflu despre ea că era misionară voluntară a Organizației Misionare Creștin-Ortodoxe (OCMC) din SUA.
În Ortodoxia americană, îndemnul hristic dat apostolilor de a merge și a învăța toate neamurile despre credința în Sfânta Treime a început a fi transpus în faptă în anii â50 ai secolului trecut. Atunci, la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfânta Cruce” din Brookline, Massachusetts, a fost înființat Comitetul Misiunii, care se ocupa de strângerea de fonduri pentru studenții veniți din Africa. Ulterior, acest comitet a fost reorganizat, astfel încât în anul 1984 a devenit Centrul Misionar al Arhiepiscopiei Ortodoxe Grecești a Americii. La acea etapă, centrul se ocupa în continuare de oferirea burselor studenților din Uganda, Kenya, Coreea și Mexic, dar și de susținerea seminariilor teologice „Macarie al III-lea” din Nairobi și „Sfântul Gherman” din Kodiak, Alaska, și suportul misionarilor Bisericii Ortodoxe a Greciei în Africa. Peste un an, centrul a trimis pentru prima dată grupuri de studiu în Etiopia, Ghana și Kenya.
Două decenii mai târziu, centrul, care a fost redenumit Organizația Misionară Creștin-Ortodoxă (OCMC), a început să organizeze anual plecarea a 20 de echipe de misionari în zeci de țări. Deși e țară majoritar ortodoxă, România se numără și ea printre țările în care își desfășoară activitatea voluntari ai OCMC. Christina Semon este unul dintre misionarii aceștia. „Străbunica mea este din Lvov, Ucraina. Ea a imigrat în Statele Unite la începutul anilor 1900, unde s-a căsătorit cu un ungur, așa că rădăcinile mele sunt europene”, își începe povestea Christina.
Străbunica ei a fost o femeie credincioasă, astfel că datorită ei credința ortodoxă s-a păstrat cu sfințenie în familie, urmașii fiind toți botezați ortodocși. Străbunicii Christinei s-au stabilit în orașul Scranton, din statul Pennsylvania, unde familia ei locuiește și acum.
De la studii slavice la misionarism în România
Christina a absolvit Facultatea de Studii Slavice a Universității Binghamton din New York, SUA. Dorind să cunoască pe viu cultura slavă, din a cărei sevă s-au hrănit rădăcinile familiei sale, a participat la un program de schimb de experiență în Rusia, petrecând un an de studii în Sankt Petersburg. Atunci a descoperit că-i place foarte mult să călătorească și să descopere culturi noi. În ultimul an de facultate s-a gândit că ar fi frumos să facă voluntariat, de aceea căuta programe de acest gen. Una din opțiunile ei era să aplice la Corpul Păcii, însă în același timp voia să facă ceva pentru Biserică. Atunci a descoperit OCMC. „Când am aflat scopul organizației, am simțit că a fi misionară e ceea ce vreau să fac cu adevărat”, povestește cu emoție Christina. Timp de un an, ea s-a ocupat de acumularea fondurilor, deoarece fiecare voluntar OCMC trebuie să se ocupe personal de strângerea banilor pentru misiunea ce urmează să o facă. Dorința de a cunoaște locurile de unde a plecat străbunica ei a motivat-o să aleagă România, dat fiind faptul că OCMC nu avea parteneriat cu Biserica Ucrainei. Stabilită la Cluj în 2009, Christina a fost implicată în două proiecte pe care organizația ce o reprezintă le desfășoară în colaborare cu Departamentul Social al Mitropoliei Clujului, și anume Asociația Filantropică „Christiana” și Centrul de Consiliere în Adicții „Sfântul Dimitrie Basarabov”. La „Christiana” ea se ocupa de activități pentru copii și mamele lor cu statut de social-vulnerabili în cadrul Centrului de servicii sociale „Acoperământul Maicii Domnului”, iar la „Sfântul Dimitrie Basarabov” făcea terapie ocupațională cu alcoolicii în recuperare.
Împreună cu Floyd Frantz, și el voluntar OCMC și director al Centrului „Sfântul Dimitrie Basarabov”, Christina a vizitat Republica Moldova. „Domnul Floyd s-a aflat șase luni în orașul Leova din republică, timp în care a avut posibilitatea să cunoască mai bine oamenii și Biserica de acolo, și atunci a observat că în Republica Moldova tinerii nu se implică în viața Bisericii în aceeași măsură în care aceasta se întâmplă în România. La finalul misiunii mele în România, el m-a încurajat să prelungesc contractul de voluntariat, pentru a face misiune și în stânga Prutului, ca să ajut Mitropolia Basarabiei în dezvoltarea programelor de tineret. Astfel, la invitația și cu binecuvântarea IPS Petru am plecat în Republica Moldova.”
Misiune printre tinerii ortodocși din stânga Prutului
În cei doi ani pe care i-a petrecut la Cluj, Christina a făcut cursuri de limbă română, încât la finalul misiunii sale acolo se descurca de minune la nivel conversațional. Venirea în Republica Moldova urma să fie o provocare din punctul de vedere al limbajului, dată fiind diferența de dialect, însă aceasta nu a speriat-o. Astfel, în aprilie 2011, Christina și-a început activitatea în orășelul Orhei, la Parohia „Sfântul Vasile de la Poiana Mărului”, al cărei paroh este părintele Sergiu Aga. Scopul pe care și l-a propus la început de drum a fost să-i ajute și să-i motiveze pe tinerii din Mitropolia Basarabiei să fie mai activi în viața Bisericii, atât la nivel de parohii, cât și la nivel de mitropolie. „Pentru început am stabilit întâlniri săptămânale cu tinerii care frecventau Biserica «Sfântul Vasile de la Poiana Mărului». În cadrul acestor întâlniri discutam cu tinerii ideile pe care ei le propuneau sau ne gândeam la vreo activitate pe care o puteam organiza în legătură cu sărbătorile religioase.” În acest fel grupul de tineret al bisericii, ajutat de Christina, a fost capabil să desfășoare câteva activități, printre care pelerinaje, discuții, seri de film, precum și activități de ajutorare a filialei Misiunii sociale „Diaconia” din Orhei. Această filială se ocupă de implementarea a două proiecte în Orhei: primul are drept scop reintegrarea în societate a orfanelor din regiune și celălalt îi ajută pe copiii din familii social-vulnerabile la îndeplinirea temelor de acasă. Tinerii de la biserică s-au alăturat voluntarilor filialei „Diaconia” din Orhei și astfel au reușit să ajute la implementarea cu succes a acestor două proiecte.
La nivel național, proiectele inițiate de tânăra misionară au avut scopul de a îmbunătăți relațiile de colaborare în domeniul activităților de tineret cu celelalte mitropolii din Patriarhia Română. Christina a primit binecuvântarea IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, de a colabora cu mitropolia pe care o conduce și în acest fel grupul de care avea grijă misionara s-a împrietenit cu tinerii din (Asociația Tinerilor Ortodocși Români) ATOR. Drept rezultat, au urmat diverse activități, la care primii au fost invitați să participe, printre care se numără și taberele de la Durău și Nemțișor. „Mai presus de toate sunt relațiile interpersonale care s-au stabilit între tinerii din grupul nostru și cei din ATOR Iași și ATOR Constanța”, explică Christina.
Vlăstarele vii ale Bisericii, îngrijite de ortodocși americani
Un proiect foarte important pentru ea a fost tabăra de spiritualitate pentru tineri „Apă din Piatră”, pe care a organizat-o anul trecut. A fost prima tabără de acest fel din cuprinsul Mitropoliei Basarabiei, ceea ce i-a bucurat mult pe organizatori. OCMC a trimis și o echipă din cinci voluntari americani, care au avut rolul de formatori ai taberei, fapt care a adus diversitate și a stârnit curiozitatea adolescenților. Pentru organizarea acestei tabere, precum și pentru multitudinea de activități pe care a reușit să le organizeze, Christina a fost distinsă de către Înaltpreasfințitul Petru, Mitropolitul Basarabiei, cu înaltul ordin „Crucea pentru mireni”. Despre aceasta însă, ea nu povestește nimănui, de aceea zâmbește cu modestie când cineva îi amintește de ordin. Tabăra „Apă din Piatră” a avut continuitate, a doua ediție a acesteia desfășurându-se recent.
La fel ca și anul trecut, au participat și cinci voluntari OCMC. „Am avut o enormă satisfacție sufletească la finalul taberei, văzând prieteniile frumoase care s-au înfiripat pe parcursul celor câteva zile. Sper că mitropolia va continua tradiția organizării acestei tabere, cu susținerea noastră, a voluntarilor OCMC.”
Voluntarii acestei organizații pot fi atât mireni, cât și preoți. Astfel, părintele Anastasios Bourantas, grec de origine, a făcut parte din echipa de misionari care a vizitat Mitropolia Basarabiei în septembrie 2012, în calitate de moderator al trainingului „Tinerii – vlăstare vii ale Bisericii”. „Părintele Anastasios este responsabil de Departamentul Programe pentru Tineri din cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Grecești din America și are o vastă experiență în lucrul cu tinerii. Rolul său a fost să împărtășească din experiența sa preoților și mirenilor care au participat la trainingurile pe care le-am organizat în Chișinău, Orhei și Cahul.” Alături de părintele Nicodim Petre, coordonatorul Compartimentului „Asociații de tineret” din cadrul Sectorului de misiune, statistică și prognoză pastorală al Arhiepiscopiei Iașilor, precum și membri ai Asociației Tinerilor Ortodocși Români, misionarii americani au explicat participanților importanța implicării tinerilor în viața Bisericii și i-au învățat cum să conceapă proiecte. „Roadele acestui proiect nu au întârziat să apară. Au fost organizate câteva pelerinaje la mănăstirile basarabene, precum și o conferință cu tematică antiavort”, își amintește interlocutoarea noastră.
Orhei – a doua casă pentru misionara din Statele Unite
Concomitent cu activitatea misionară, Christina a făcut și studii de masterat la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, pe care le-a absolvit cu succes anul acesta. A fost destul de dificil pentru ea, deoarece a fost foarte ocupată cu activitățile pe care le desfășura în Orhei. Pentru a ajunge la cursuri, Christina făcea naveta Orhei-Iași, ceea ce înseamnă aproape 200 km parcurși, inclusiv traversarea frontierei dintre Republica Moldova și România. „În pofida acestor greutăți, m-am bucurat mult să descopăr atâtea lucruri pe care nu le cunoșteam despre Biserică. Într-adevăr, cursurile și lecturile în română au fost o provocare, dar am reușit să învăț foarte multe datorită acestei experiențe și sunt foarte recunoscătoare celor care m-au ajutat să reușesc să absolv.”
Christina este acum la finalul misiunii sale, urmând ca pe 20 august să se întoarcă acasă, în Statele Unite. Totuși, Orheiul a reușit să-i devină a doua casă în cei doi ani de activitate. „Sunt foarte recunoscătoare pentru oportunitatea pe care am avut-o de a veni aici și de a ajuta, deoarece Basarabia are un potențial extraordinar. Eu cred că Republica Moldova are multe de oferit lumii, cu puține posibilități, oamenii de aici fac destul de multe pentru Biserică și pentru societate. Ei sunt capabili de sacrificii și le fac cu bucurie și, în același timp, își păstrează simplitatea, curajul și spiritul nealterat de necazuri în pofida multor greutăți. Aici oamenii mi-au dăruit mult mai multe decât le-am putut eu oferi. Ei mi-au schimbat viața și viziunile mele și aștept cu nerăbdare să mă întorc acasă ca să împărtășesc din lucrurile pe care le-am învățat pe parcursul acestor ani.”
Despre Ortodoxia pe care a descoperit-o în România, Christina vorbește cu o deosebită dragoste și o sclipire în ochi. „Ortodoxia românească are rădăcini adânci. Aici există atâtea tradiții frumoase: cântările bisericești, rolul clerului în comunitate, obiceiurile pe care le păstrează cu sfințenie credincioșii. În Statele Unite însă, lucrurile stau altfel. Acolo, creștinii ortodocși sunt mult mai puțin numeroși. Însă, indiferent de locul unde ne aflăm, noi toți suntem una în Hristos.” (Reportaj realizat de Ecaterina Luțișina și publicat în cotidianul „Ziarul Lumina” din data de 13 august 2013)
