La Tibiscum-Jupa, una dintre cele mai importante rezervații arheologice din Banat ce se află în administrarea Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, sunt efectuate în fiecare an săpături arheologice. Despre săpăturile ce au avut loc în această vară ne-a vorbit Adrian Ardeț, directorul Muzeului Județean de Etnografie și al Regimentului de Graniță din Caransebeș, informează Ziarul Lumina, Ediția de Banat.
Campania arheologică desfășurată în această vară în rezervația arheologică de la Tibiscum-Jupa a reunit două colective de cercetare: cel al Facultății de Istorie din cadrul Universității de Vest din Timișoara și colectivul muzeului din Caransebeș.
„Cercetările au fost efectuate pe cinci sectoare și este pentru prima dată când facem o cercetare de masă. Aceste sectoare au fost reprezentate astfel: trei în cadrul rezervației arheologice de la Tibiscum, în castru, unde colega noastră Simona Regep a săpat barăcile militare, în afara castrului, Călin Timoc împreună cu Atalia Ștefănescu și Mariana Crânguș au dezvelit o clădire impresionantă, iar Ana Hamat împreună cu Lucia Ardeț au continuat cercetările la drumul nord-sud, totodată finalizând în această vară și săpăturile la clădirea numărul 14. Cele mai importante săpături le-au desfășurat colegii mei, pe partea dreaptă a râului Timiș. Au fost descoperite piese deosebit de importante în ceea ce privește istoria creștinismului incipient din Dacia Romană, dar și evoluția și continuitatea de locuire în spațiile vechii provincii Dacia între secolele IV-V. Tibiscum-ul scoate la suprafață și reprezintă unele dintre primele locuri puternic creștinate din Dacia Romană”, a explicat Adrian Ardeț.
Despre descoperirile făcute ne-a vorbit Lavinia Grumeza, arheolog în cadrul muzeului din Caransebeș. „Anul acesta am cercetat o secțiune de la Tibiscum-Iaz, iar în cadrul acesteia am identificat o clădire cu funcționalitate publică, și nu privată. Această clădire era dispusă la drumul roman care mergea la Sarmisegetuza Ulpia Traiana. Am reușit să cercetăm doar intrarea clădirii respective, aceasta era compusă dintr-un coridor, zidurile erau susținute de contraforți. Zidurile sunt construite într-o tehnică romană târzie, din piatră de râu cu pământ. Clădirea datează probabil din secolul IV, deci în perioada de după retragerea romană, când izvoarele ne spun că atât armata, cât și administrația s-au retras din această zonă”, a arătat Lavinia Grumeza. În perioada următoare, rezervația arheologică de la Tibiscum-Jupa va intra într-un amplu proces de restaurare. Aceasta adună în fiecare an cercetători, istorici, arheologi, precum și studenți pasionați de istorie care doresc să afle lucruri noi despre bogata și impresionanta istorie a anticului oraș roman Tibiscum.
