„Când eşti străpuns de dragostea de Dumnezeu, când ai îndreptat spre Dumnezeu dorul, nu vezi nimic din cele văzute, ci te gândeşti necontenit la Cel dorit, noaptea şi ziua, când dormi şi când eşti treaz.” (Sf. Ioan Gură de Aur – Omilii la Facere, omilia XXIII, III, în col. PSB, vol. 21, Ed. IMBOR, Bucureşti, 1987, p. 276)
„Necontenit să avem statornicit în sufletul nostru dorul de Hristos. Aşa, vom râde de toate cele din viaţa aceasta; vom locui pe pământ ca şi cum am locui în cer.” (Sf. Ioan Gură de Aur – Omilii la Facere, omilia XXXIV, VI, în col. PSB, vol. 22, p. 14)
