Mihai Eminescu a fost comemorat, astăzi, 16 iunie 2014, la Academia Română, în cadrul unei sesiuni solemne la care a fost prezent și Patriarhul României, Preafericitul Părinte Daniel.
La eveniment au participat academicieni, profesori universitari, clerici, precum și alți oameni de cultură.
Președintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, a afirmat în deschidere că Mihai Eminescu este atât poet național cât și un unificator de conștiință națională: „Mihai Eminescu a iubit poporul român cu tot temperamentul său de mare creator. Ion Luca Caragiale spunea despre aceasta: ‘Ciudată amestecătură. Fericită pentru artist, nefericită pentru om’. De multe ori preluăm cuvintele lui Eminescu: ‘Unde ești tu Țepeș Doamne ? Ce îți doresc eu ție dulce Românie, țara mea de glorii, țara mea de dor’. Sau ‘Viața e visul sufletului nostru’ din Sărmanul Dionis. Sau ‘La steaua care a răsărit e o cale atât de lungă’. Prin toate acestea și prin multe altele poetul a construit și construiește o unitate de conștiință asemănătoare cu aceea construită de alți poeți naționali. De exemplu, Goethe în Germania. Eminescu suntem noi în lucrările noastre, reușitele și eșecurile noastre. În modul cum suntem cunoscuți în lume”.Preafericit
ul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt intitulat Patriot român și om universal din care redăm un fragment: „Din opera poetică și din publicistica lui Mihai Eminescu se desprind trei mari sinteze creatoare:
1. Iubirea față de spiritualitatea poporului român și pasiunea pentru cultura universală;
2. Admirația față de frumusețile peisajului natural românesc și pasiunea pentru înțelegerea universului fizic;
3. Elogierea istoriei poporului român și pasiunea pentru analiza critică a problemelor prezente din societatea românească„.
Prof. dr. Mircea Dumitru, rectorul Universității București, a vorbit despre legătura lui Mihai Eminescu cu filosoful german Immanuel Kant, informează „Ziarul Lumina”. Eminescu a tradus din tinerețe opera lui Kant, și geniul său se vede acolo unde a reușit să îmbogățească limba română cu termeni filosofici românești care i-a tradus și i-a exprimat pe cei germani. Acest aspect al activității lui Eminescu, de ctitor de filosofie românească, a fost prezentat și de alți vorbitori, care au arătat că dacă lui Eminescu i s-ar fi refuzat locul I în rândul poeților români, fiind numit „poetul nepereche”, el ar fi primit cu siguranță locul I în rândul filosofilor români.
Despre poziția lui Eminescu privitoare la „chestiunea românească” în secolul XIX a vorbit academicianul Dan Berindei, președintele de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române. Eminescu a fost un fervent apărător al românilor din toate provinciile românești și a militat pe plan politic, economic și social pentru dreptul natural al celor care locuiesc un teritoriu în detrimentul dreptului statal al unei puteri ocupante. Eminescu a spus că starea românilor din Imperiul Austro-Ungar era precară din punct de vedere material pentru că sărăcia era o politică pe care puterea ocupantă o folosea ca armă pentru stăpânirea popoarelor din imperiu.
În continuare, academicianul Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, a prezentat atitudinea lui Eminescu față de străini. Plecând de la cunoscutele versuri „Cine ține cu străinii, mânca-i-ar câinii”, academicianul a arătat că prin sintagma „străini” Eminescu se referea în mod explicit la austro-ungarii care stăpâneau în Banat, Bucovina, la rușii care ne furaseră la 1812 Basarabia, și la maghiarii care îi oprimau pe românii din Transilvania, această provincie fiind integrată Ungariei. Rectorul a prezentat și atitudinea unor poeți romantici din secolul al XIX-lea din Ungaria, Rusia și Ucraina față de populațiile străine cu care aceștia intrau în contact, atitudini marcate de profunde sentimente de ură. Ioan-Aurel Pop a arătat că Eminescu nu trebuie judecat în afara contextului istoric, ci trebuie avut în vedere că a fost un iubitor al poporului român și în special al țăranului român.
Prof. dr. Vasile Ișan, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a vorbit despre gândirea economică a lui Mihai Eminescu, iar prof. dr. Gabriel Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara, a arătat că Eminescu a marcat un proces de maturizare a culturii române.
Poetul nostru național a fost elogiat și de academicianul Emil Cimpoi din Republica Moldova, și de poeții Adam Puslojici din Serbia și Ileana Mălăncioiu din România. Sesiunea solemnă dedicată comemorării lui Mihai Eminescu s-a încheiat cu discursul academicianului Eugen Simion, președintele Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române și președintele Fundației Naționale pentru Știință și Artă.
