Mănăstirea Cozia, din stațiunea vâlceană Călimănești, a găzduit marți, 30 iulie, cea de-a IX-a ediție a Memorialului închinat preotului Dumitru Bălașa – „Patriarhul de Drăgășani”. Prilejuit de împlinirea a 102 ani de la nașterea marelui teolog, scriitor și istoric vâlcean, evenimentul a adunat cercetători și oameni de cultură, recunoscuți în țară și peste hotare. Totodată a fost pomenit și unul dintre cei mai devotați ucenici ai părintelui, fratele Dumitru Misăilescu-Panu, la doi ani de la trecerea sa la cele veșnice, după cum informează „Ziarul Lumina”.
Memorialul „Patriarhul de la Drăgășani” a fost organizat de Mănăstirea Cozia, împreună cu Primăria Râmnicului, Fundația Ortodoxă „Ieromonah Arsenie Boca” Alba Iulia, Forumul Cultural al Râmnicului, Parohia „Sfinții Împărați Constantin și Elena” Râureni, Asociația Națională „Cultul Eroilor” – filiala Vâlcea, Fundația culturală „Dokiana – Preot Dumitru Bălașa”, Federația „Nostra Silva” și „Comuniunea Stăpânilor de Munți și Codri”. Manifestările prilejuite de acest moment comemorativ au început în jurul orelor 10:30, la Biserica „Sfânta Treime” a mănăstirii, unde a fost săvârșit un parastas în memoria marelui sacerdot și cercetător Dumitru Bălașa și a ucenicului său, fratele Dumitru, și a continuat în Trapeza nouă a Mănăstirii Cozia, unde s-au derulat lucrările simpozionului.
Întrunirea a fost moderată de pr. prof. dr. Alexandru Stănciulescu-Bârda, împreună cu prof. dr. Zenovie Cârlugea. Au rostit discursuri și au depănat amintiri despre ilustrul teolog, scriitor și cercetător istoric și despre ucenicul său, inventatorul Dumitru Misăilescu Panu, academicianul Emilian Popescu, Eugen Petrescu, președintele Asociației Naționale „Cultul Eroilor” – filiala Vâlcea, inginerul Mihail Sporiș, prof. univ. dr. Ioan St. Lazăr, prof. univ. dr. Alexandru Popescu Mihăiești, pr. Nicolae State-Burluși, paroh la biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” din Râureni – Vâlcea, precum și alte personalități ale culturii vâlcene.
Manifestarea cultural-religioasă a reunit oficialități locale, între acestea numărându-se și Florinel Constantinescu, primarul orașului Călimănești, preoți, profesori universitari, oameni de cultură, jurnaliști, monahi și credincioși.
Repere biografice
Părintele Dumitru Bălașa s-a născut în comuna vâlceană Gușoieni în ziua de 1 august a anului 1911, fiind al doilea vlăstar dintre cei șapte copii ai familiei Bălașa. Provenind dintr-o veche familie preoțească, tatăl său, Matei Bălașa, a urmat
cursurile seminarului de la Râmnic până în anul al treilea, dar, îmbolnăvindu-se de febră tifoidă, a trebuit să le întrerupă. De la mama sa, Ioana, Dumitru a învățat dragostea față de cele sfinte, ea dorindu-și dintotdeauna ca măcar doi dintre fiii săi să devină slujitori ai Sfântului Altar.
Mânat de dorința mamei, dar și de ambițiile sale de a cerceta și de a sluji Biserica, tânărul Dumitru intră în anul 1923 la Seminarul Teologic „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. Aici s-a dedicat studiului poeziei și literaturii în general, dovedindu-se și un bun gazetar bisericesc. Poeziile și eseurile pe care le alcătuiește îl fac în scurt timp colaborator fidel al unor reviste de prestigiu din Râmnicu Vâlcea, precum: „Curierul muncii”, „Naționalul Vâlcii”, „Îndrumarea Vâlcii”, „Seminarium”, „Roza literară” etc.Dragostea pentru literatură și poezie l-a determinat mai târziu să înființeze o revistă de specialitate, urmând modelul marelui preot-cărturar Gh. Dumitrescu-Bistrița, fondatorul publicațiilor „Izvorașul”, „Opaițul satelor” și „Alarma satelor”. După ce a editat primul număr al revistei sale, intitulată sugestiv „Foaia literară”, ambițiosul redactor a uitat să obțină aprobarea școlii, și pentru asta a fost la un pas de exmatriculare.
An de an, ilustrul sacerdot a urcat treaptă cu treaptă pe scara cercetării istorice, publicând numeroase studii de specialitate în lucrări și reviste recunoscute în țară și peste hotare. A făcut misiune în Transnistria, în timpul celui de al Doilea Război Mondial. În timpul mitropolitului Firmilian Marin, a avut un rol determinant în organizarea revistei „Mitropolia Olteniei”. În timpul regimului comunist a fost închis, suferind din plin represiunea sistemului.
După nouă decenii de viață închinată lui Dumnezeu prin studiu și cercetare, părintele Bălașa a trecut la cele veșnice la data de 24 decembrie 2002. (Arhid. Ioan Liviu Găman, diac. Ioniță Apostolache)
Preotul Dumitru Bălașa – model de viață
La 102 ani de la nașterea marelui preot cercetător Dumitru Bălașa (1 august 1911-22 decembrie 2002), acesta reprezintă încă un model de viață pentru cei tineri. În ceea ce mă privește, ca student teolog și iubitor de istorie, îl port în suflet ca reper în demersul meu de formare. Pe părintele Bălașa îl găsim cu numele în mai toate publicațiile de seamă ale Olteniei.
Ideea centrală ce ne-o transmite în mod convingător lectura paginilor sale e aceea că poporul român are nu numai o vechime și o permanență multimilenară pe aceste locuri, ci și o cultură populară cu adânci rădăcini în timp. Părintele D. Bălașa susține, pe baza documentelor de care dispune, că strămoșii noștri au creat valori spirituale, care au constituit baza medicinei, dreptului și filosofiei europene. Din punct de vedere religios, el supune atenției noastre ipoteze surprinzătoare privind demonologia populară, moroii, strigoii, farmecele și vrăjitoriile, zodiile și incinerările, vindecările prin bioenergie. Îl găsim la masa de scris cufundat în marile sale cercetări din cele mai diverse domenii: istorie, mitologie, religie, parapsihologie. Îl găsim în cadrul colocviilor științifice discutând cu colegii care-l respectau ca pe un magistru.
Preotul cercetător Dumitru Bălașa este o personalitate care nu poate fi înțeleasă decât privind-o în integritatea ei multivalentă. În toate domeniile pe care le-a ilustrat se simte tot ceea ce a avut mai nobil și dezinteresat în sufletul său. Simțul etic, atât de înrădăcinat în ființa sa, posterității ca pe inegalabilul „Patriarh de la Drăgășani”.
