O conversație cu pelerinii Sfântului Dimitrie cel Nou este un medicament duhovnicesc. Oamenii urcă dealul împovărați de greutăți, unii cu lacrimi în ochi, dar – depășind grijile și suferința – reușesc să răspândească iubire, speranță și seninătate.
Mulți dintre ei își exprimă recunoștința pentru faptul că cineva – chiar și un simplu reporter – s-a oprit să le asculte durerile și speranțele.
Patru frați din Rădăuți: Respect și dragoste pentru sfinți
Patru frați – un domn și trei doamne – au venit tocmai de la Rădăuți, județul Suceava: practic din locurile natale ale Sfintei Elisabeta de la Pasărea, ale cărei moaște tocmai au fost aduse în procesiune la Baldachinul Sfinților de pe Dealul Patriarhiei.
Domnul face semn că una dintre surori va avea sigur un gând de împărtășit. „Am venit din respect și dragoste pentru sfinți”, spune aceasta, doamna Aurelia, în vârstă de 77 de ani.
„De mulți ani fac acest drum. Am simțit ajutorul lui Dumnezeu și ajutorul sfinților. Să știți că pe toți îi pomenesc: pe Sf. Dimitrie, Izvorâtorul de mir, și pe Sf. Dimitrie cel Nou; pe Sfântul Nectarie și pe Sf. Împărați Constantin și Elena. Am fost și la proclamarea Sfintei Elisabeta, iar acum am venit să ne mai închinăm o dată.”
Cei patru frați au crescut într-o familie cu opt copii, iar credința au primit-o de la părinți.
„Am avut părinți credincioși, care din copilărie ne-au sădit în suflet și în inimă credința în Dumnezeu și dragostea pentru post, rugăciune și toate cele bune”, spune doamna Aurelia.
Au avut un unchi monah, care a ajuns la rangul de protosinghel, astfel că nici monahismul nu-i este străin familiei. Când sunt acasă, merg zilnic la Mănăstirea Bogdana și sunt aproape de Dumnezeu și de sfinții Lui și acolo.
„Cu credința nu-i de joacă! Credința e în suflet și, dacă nu o descoperi și nu o găsești, ești pierdut. Eu mă rog pentru copiii și nepoții mei. Am două fete, șase nepoți și trei strănepoți. Și mă rog pentru ei în fiecare zi, ca Dumnezeu să Se descopere în sufletul lor și în inima lor”, adaugă doamna Aurelia.
„Eu le-am transmis, dar Dumnezeu, poate însămânțează în inimile și în sufletele lor dragostea pentru sfinți, pentru Dumnezeu.”
Una dintre surori, Maria, este frământată de îndepărtarea copiilor: „Am venit să mă rog să se întărească credința copiilor mei, că s-au cam depărtat și sufăr. Îi pun în grija lui Dumnezeu și a sfinților, care se roagă pentru noi, toți. Am evlavie la Sfântul Nectarie, care m-a ajutat cu sănătatea, și la Sfântul Dimitrie cel Nou, al nostru ocrotitor”.
Valentina: „Eu nu plec fără Dumnezeu de acasă”
Valentina Mihai din Corbeanca, jud. Ilfov, în vârstă de 64 de ani, abia aștepta să se închine sfinților, ca să le spună greutățile ei, dar și ca să se poată întoarce cât mai repede la sora ei surdo-mută și cu probleme grave, internată la Spitalul „Matei Balș” din București.
„Am un gând bun către Bunul Dumnezeu, să vină în ajutorul nostru, căci singura speranță e la El. Am luat-o pe sora mea de la Mioveni și am adus-o aici, la doctor, la București, că acolo n-a fost șansă. Și sper ca Bunul Dumnezeu și toți sfinții și Măicuța Domnului să ne vină în ajutor, că eu nu plec fără Dumnezeu de acasă. El e întotdeauna lângă mine și cu mine. Și toți sfinții”, spune doamna Valentina.
„Numai Dumnezeu îmi vine în ajutor. Și sfinții. Îl aștept cu mare bucurie și cu lacrimi pe obraz, ca să vină în ajutorul ei, că nu avem niciun ajutor de la stat, nu se mai întoarce nimeni cu ochii către noi.”
„Prin intermediul dumneavoastră, aș vrea să le mulțumesc din suflet doctorilor și întregului personal de la Matei Balș, care mi-au sărit în ajutor. Sunt niște oameni minunați, toți o iubesc, toți o ajută pe sora mea”, adaugă doamna Valentina.
„Mă mai rog la Bunul Dumnezeu să ne dea liniște în țară.”
„Dacă este sănătate și Îl ai pe Dumnezeu, ai tot ce-ți trebuie”
Florian are 33 ani și este din București. „Sfântul Nectarie m-a ajutat în toate privințele, cu loc de muncă, în special cu sănătate. Simt că am o conexiune cu Sfântul Nectarie”, spune el.
„Nu mă rog decât pentru sănătate. Dacă este sănătate și Îl ai pe Dumnezeu, ai tot ce-ți trebuie.”
„Scepticilor le-aș spune doar să vină la biserică, să se roage mereu, nu doar când sunt la un anumit hop mai greu. Pe mine m-a chemat la credință sunetul clopotelor de aici, de la Patriarhie. Clopotele pentru mine contează foarte mult. Am fost și la sfințirea Catedralei Naționale”, adaugă tânărul.
„Copiii pot să fugă de sfaturile noastre, dar nu pot să fugă de rugăciunile noastre!”
Radu, un nevăzător din București în vârstă de 48 ani, a venit la pelerinaj împreună cu un prieten din județul Ilfov, Ionuț, și cu fiul adolescent acestuia, David.
„Am venit să ne bucurăm cu sfinții și să le mulțumim pentru darurile și bucuriile pe care le primim de fiecare dată de la ei. Să învățăm de la sfinți să avem răbdarea, credința și bucuria pe care ei ne-o transmit!” spune Radu.
„Am fost și la proclamarea Sfintei Elisabeta de la Pasărea pe 5 iunie, am simțit o chemare acolo. Am simțit puterea ei și de asta am și venit, să mă întâlnesc și cu ea.”
Radu profită de ocazie pentru a le transmite urări de bine jurnaliștilor bisericești, pentru că, deși nu vede bine, adesea ascultă știrile din Biserică la Radio Trinitas: „Să aveți mult, mult spor în tot ce faceți în perioada asta și multă putere de muncă!”
Domnul Ionuț, prietenul lui Radu, spune că există și o altfel de lipsă a vederii – una spirituală. „Cred că ar trebui ca noi, cei care vedem puțin, să ne rugăm pentru cei care nu văd deloc sau mai deloc – sau, mai precis, nu vor să vadă”, spune el.
Întrebat cum putem transmite cel mai bine credința către tânăra generație, domnul Ionuț afirmă: „Era o vorbă la un moment dat: Copiii pot să fugă de sfaturile noastre, dar nu pot să fugă de rugăciunile noastre!”
Mesajul unui tânăr către tineri: Să nu ia în derâdere credința
Alexandru, din Vaslui, are 19 ani, este în ultimul an la liceu și vrea să urmeze Medicina. A venit la pelerinajul de la București împreună cu părinții și cu prietena lui.
„La Sfânta Parascheva mergem în fiecare an, iar la București venim acum pentru a doua oară. O facem pur și simplu pentru noi, pentru liniștea noastră. Mă simt bine să vin aici – liniștea, cum am zis mai devreme”, spune el.
Dacă ar fi să le transmită un mesaj tinerilor de vârsta lui, acesta ar fi: „Să fie credincioși. Să nu ia în derâdere acest lucru, așa cum prea des se face în ziua de azi. Fiecare face ce simte”.
Ne rugăm sfinților, ca să ajute țara
Doamna Veronica, din Focșani, a venit împreună cu soțul.
„Cu speranța că o să fie bine pentru noi, pentru țară, pentru toți”, spune focșăneanca.
„Ne rugăm sfinților să ajute toată țara, precum și economia României”, confirmă și doamna Cristina, o bucureșteancă în vârstă de 71 ani.
Pelerini din Valea Jiului
Chiar lângă doamna Cristina așteaptă o familie venită din Valea Jiului pentru al treilea an consecutiv la pelerinaj. Alături de mamă se află fiica și fiul ei, amândoi tineri.
„O facem pentru bucuria pe care ne-o transmit sfinții, pentru ajutor. Am simțit foarte mult ajutorul lor”, spune mama. „Credincioșii să vină la sărbătorile sfinților, pentru că ajută foarte mult. Avem foarte mulți sfinți care se roagă împreună cu credincioșii și asta este nădejdea noastră, bucuria noastră.”
Fiul ei își mărturisește zâmbind cea mai ascunsă dorință, chiar dacă nu e legată de Biserică: „Să se ieftinească motorina, să ne plimbăm și noi mai mult!”
