În fiecare an, la sărbătoarea Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul, hramul Mănăstirii Românești din județul Timiș, credincioși din satele învecinate mănăstirii, din parohiile de pe raza Protopopiatului Făget, precum și din întreg județul, trec pragul așezământului monahal pentru a înălța rugăciuni Bunului Dumnezeu și pentru a mulțumi Sfântului Proroc Ilie Tesviteanul pentru ajutorul și mijlocirea sa înaintea Mântuitorului Hristos. Slujbele religioase au început încă din ajunul sărbătorii, prin oficierea Vecerniei Mari cu Litie, iar în ziua praznicului, Sfânta Liturghie arhierească a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei, înconjurat de un sobor de slujitori de la mai multe parohii și mănăstiri din eparhie, potrivit mitropolia-banatului.ro. În cadrul slujbei, pr. Vasile Manzur de la Parohia Sintești, Protopopiatul Făget, a fost hirotesit iconom stavrofor, iar diaconul Emanuel Gafița a fost hirotonit preot pe seama Parohiei Mâtnicu Mic, Protopopiatul Făget. În finalul slujbei, Preasfinția Sa a transmis obștii monahale și credincioșilor prezenți binecuvântarea și dragostea părintească a Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, apoi, alături de soborul slujitorilor, a oficiat o slujbă de pomenire pentru frații, monahii și ctitorii trecuți la Domnul, care se odihnesc în cimitirul mănăstirii. Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost date de corul „Osana” al Ligii Tinerilor Creștini Ortodocși din Lugoj, condus de prof. Alina Bogoevici.
Ctitoria patriarhului Miron Cristea
Mănăstirea Românești, din cuprinsul Arhiepiscopiei Timișoarei, se află la poalele Munților Poiana Ruscă, la un kilometru de drumul ce leagă localitățile Românești și Tomești. Mănăstirea mai este numită de credincioșii bănățeni și „Balta Caldă”, deoarece în incinta ei se află un izvor cu apă semitermală, cu o temperatură constantă de 18°C, dar și „Izvorul lui Miron”, aceasta fiind ctitoria patriarhului Miron Cristea.
În anul 1910, patriarhul Miron Cristea, pe atunci Episcop al Caransebeșului, a făcut o vizită canonică în parohiile din aceste locuri și, uimit de frumusețea peisajului, a hotărât zidirea unei mănăstiri. În anul 1912 a fost pusă temelia bisericii, însă, din cauza izbucnirii Primului Război Mondial, precum și datorită greutăților ce au urmat, acestea au fost finalizate abia în anul 1929, prin grija și stăruința preotului Teodor Băianțu. Târnosirea sfântului locaș de cult monahal a avut loc în anul 1931.
Hramul Mănăstirii Dobrești
Și Mănăstirea Dobrești și-a sărbătorit duminică unul dintre hramurile locașului de cult, aflat în construcție. Programul religios a debutat sâmbătă seara, prin slujirea Vecerniei Mari cu Litie, și a continuat în ziua praznicului cu Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie, oficiată de către delegatul Centrului eparhial, pr. Cristian Constantin, consilier economic al Arhiepiscopiei Timișoarei, alături de un sobor de preoți și diaconi de la mai multe parohii și mănăstiri din eparhie, în frunte cu protos. Matei Buliga, starețul așezământului. La sărbătoare au luat parte și clerici din alte eparhii din țară, precum și numeroși credincioși din localitate și din parohiile învecinate. La finalul slujbei, a fost rostită o rugăciune de mulțumire cu prilejul aniversării zilei de naștere a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Răspunsurile Liturgice au fost date de grupul coral „Theoforos” al Arhiepiscopiei Timișoarei, condus de diac. dr. Ion-Alexandru Ardereanu.
Ctitorie a Preafericitului Părinte Patriarh Daniel
Așezământul monahal din Dobrești, comuna Bara, a fost înființat la 9 iulie 2003, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Nicolae, Mitropolitul Banatului, și la inițiativa și stăruința Preafericitului Părinte Patriarh Daniel (pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei), originar de pe aceste meleaguri bănățene.
De la sfințirea locului pe care se construiește mănăstirea și așezarea pietrei de temelie a sfântului locaș, ce au avut loc la data de 23 octombrie 2005, lucrările de construcție desfășurate la noua vatră monahală bănățeană au avansat încurajator. În prezent, sunt demarate lucrări, atât la viitorul locaș de cult, cât și la noul corp de chilii destinat obștii monahale și pelerinilor.
Din încredințarea Preafericitului Părinte Daniel, Mănăstirea Dobrești îi are ca ocrotitori pe „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, pe „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul” și pe „Sfântul Voievod Ștefan cel Mare”.
