Ca în fiecare an, în ziua de 24 iunie, când Biserica Ortodoxă cinstește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, Mănăstirea Măxineni din județul Brăila și-a sărbătorit ocrotitorul.
Așezată strategic, la confluența râurilor Siret și Buzău, mănăstirea a fost ctitorită de domnitorul Matei Basarab al Țării Românești în perioada 1636-1637, iar astăzi se constituie într-unul din cele mai importante repere istorice ale județului Brăila.
Manifestările liturgice și pastoral misionare au debutat în ajunul sărbătorii prin oficierea slujbei de priveghere și au continuat în ziua hramului.
La altarul de vară amenajat în curtea mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjurat de un ales sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, a oficiat Sfânta Liturghie, în prezența rugătoare a evlavioșilor credincioși sosiți în număr mare atât din Brăila, cât și din localitățile județelor învecinate.
Pentru a spori evlavia și bucuria duhovnicească a credincioșilor, din patrimoniul sacru al Arhiepiscopiei Dunării de Jos a fost adusă spre venerare racla cu moaștele Sfântului Vasile cel Mare, după cum ne-a transmis pr. Gabriel Molocea. Astfel, numeroși credincioși de la parohiile din apropiere, însoțiți de păstorii lor duhovnicești, au venit în pelerinaj, atât către sfânta mănăstire, cât și către sfinții lui Dumnezeu, pentru a se ruga și săruta sfintele moaște.
Răspunsurile la Sfânta Liturghie au fost oferite de o parte a grupului de copii și tineri de la parohia Viziru de Jos, participanți la programul catehetic național „Hristos împărtășit copiilor”. La momentul chinonicului, aceștia au prezentat un program artistic închinat Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu.
La final, în biserica ridicată pe locul ruinelor vechii biserici, a fost săvârșită slujba parastasului, în cadrul căreia au fost pomeniți binefăcătorii sfântului așezământ: voievozii ctitori, egumeni, monahi și ostenitori.
La sfârșit, mănăstirea a pregătit, cu ajutorul parohiilor din județul Brăila, agapa frățească pentru toți credincioșii veniți la hramul voievodalei mănăstiri Măxineni.
Istoric
Rămășițele vechii ctitorii voievodale datează din prima parte a secolului a XVII-lea, când domnitorul muntean Matei Basarab a ridicat aici o biserică de zid pe locul uneia mai vechi de lemn. Această veche și renumită vatră monahală a fost constant sprijinită material de către domnii munteni Mihnea al III-lea Radu, Șerban Cantacuzino, dar și de domnii fanarioți ai Țării Românești.
Cu toate acestea, mănăstirea devine pustie la mijlocul secolului al XVIII-lea, petrecând astfel până în anul 1917, când în timpul luptelor din Primul Război Mondial, biserica și chiliile sunt distruse.
Abia în anul 1990, la inițiativa și cu eforturile ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos, mănăstirea este reînființată, primul ei stareț fiind pc. arhim. Simeon Ovezea. De-a lungul ultimilor 10 ani au avut loc ample lucrări de construcție a ansamblului mănăstiresc, iar la hramul mănăstirii din anul 2004 s-a săvârșit și slujba de sfințire a bisericii noi, care va primi un nou ocrotitor spiritual – Sfântul Voievod Ștefan cel Mare.
Începând cu anul 2007, biserica veche a mănăstirii a intrat într-un amplu proces de consolidare și restaurare prin grija Centrului Eparhial, cu susținerea financiară a Consiliului Județean Brăila și cu eforturile Muzeului Brăilei.
