Peste 70 de morminte din primul cimitir al Mănăstirii Văratec au fost descoperite de arheologii de la Complexul Muzeal Naţional Neamţ în urma săpăturilor pentru reabilitarea bisericii aşezământului monahal.
Vechiul cimitir a funcţionat de la finele secolului al XVIII-lea până aproape de sfârşitul secolului al XIX-lea.
Pe lângă pietrele funerare au fost descoperite mai multe monede, dar şi un document.
„Chiar de la prima suprafaţă investigată am avut bucuria să descoperim un recipient de sticlă, etanş, care avea în interior un document de hârtie. Respectiva sticluţă a fost aşezată la baza fundaţiei bisericii, cel mai probabil în momentul construirii edificiului, în anul 1844. Din zona cercetată avem şi câteva monede, care urmează să fie restaurate şi care ne vor ajuta să datăm mult mai bine mormintele”, a declarat pentru Agerpres dr. Vasile Diaconu, responsabilul ştiinţific al cercetărilor arheologice.
El a precizat că, dintre complexele funerare descoperite, o bună parte sunt reînhumări, individuale sau colective. Condiţiile din sol au permis, în unele cazuri, o foarte bună conservare a sicrielor de lemn, dar şi a unor obiecte de cult.
Arheologii au descoperit, printre altele, două cruciuliţe de lemn, dintre care una este datată în anul 1831.
„Cele două cruciuliţe de lemn reprezintă descoperiri foarte rare, incluse în categoria obiectelor de cult şi care vor îmbogăţi patrimoniul muzeal”, a declarat arheologul.
Unele dintre mormintele descoperite aparţin unor monahi sau monahii.
„Este cunoscut faptul că în mediul monahal, în trecut, alături de defuncţi se punea o cărămidă pe care era trecut numele persoanei şi anul decesului. Astfel de cărămizi au fost descoperite în aproape jumătate din complexele funerare de la Văratec şi oferă indicii importante despre identitatea celor înmormântaţi. O coroborare a numelor cu informaţiile care s-ar putea găsi în arhiva mănăstirii ar aduce elemente clare pentru identificarea respectivilor membri ai clerului monahal”, a explicat Vasile Diaconu.
După încheierea săpăturilor, osemintele vor fi studiate de antropologi, urmând ca ulterior să fie reînhumate tot în incinta Mănăstirii Văratec.
Întemeierea comunităţii monahale de la Văratec se datorează monahiei Olimpiada, care, ajutată de duhovnicul Iosif şi de mai multe monahii, cu binecuvântarea stareţului Paisie de la Neamţ şi a mitropolitului Gavriil Calimachi (1760-1786), a pus bazele unei mici sihăstrii, în jurul anilor 1781-1785.
Foto credit: Mănăstirea Văratec
