Ședințele prilejuite de cea de-a XI-a ediție a Colocviului dedicat memoriei Acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga – Maica Benedicta și Acad. Dan Hăulică a debutat joi, 24 august 2017. Dezbaterile de anul acesta se construiesc în jurul temei Pater et filius. Continuitate în cultura română și europeană.
La eveniment participă un număr însemnat de personalități din peisajul cultural românesc contemporan, a precizat părintele Protosinghel Teofan Popescu.
În deschiderea colocviului a avut loc Te Deumul, continuându-se apoi cu o slujbă de pomenire a Maicii Benedicta. La mormântul acesteia, Înaltpreasfințitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a subliniat rolul fundamental pe care l-a avut Maica Benedicta în formarea studenților, numind-o mamă duhovnicească.
Preambulul acestui colocviu a fost constituit de o expoziție de pictură Paul Gherasim, intitulată Retrospectivă și realizată cu concursul Galeriei Romane din București. Criticul de artă Doina Mândru a vorbit despre cele trei teme principale, specifice lui Paul Gherasim: Logosul, bolta și martiriul.
Dintre acestea, tematica Logosului se desprinde ca o preocupare fundamentală, pictorul însuși mărturisind că „în lumina Cuvântului, cuvintele în sărbătoare se îmbracă, a spus Doina Mândru.
La rândul său, pictorul Matei Lăzărescu a amintit de blândețea vorbirii și de rigoarea gândirii lui Paul Gherasim, numindu-l părinte și frate.
Pictorul Dacian Andoni a amintit una dintre reflecțiile de ordin estetic, dar și ontologic ale lui Paul Gherasim, și anume diferența dintre a vedea și a privi.
Dacă a privi condensează semnificația unui act simplu, a vedea presupune o adâncire, o potrivire a gândului cu ceea ce este văzut, o „ascultare prin vedere, a precizat Dacian Andoni
Pictorul Horia Paștina și Marius Pandele, colaborator apropiat din ultima perioadă a pictorului Paul Gherasim, au adus și ei mărturii ale omului smerit și profund Paul Gherasim, încă o dată numit fratele nostru.
Apoi Teodora Stanciu, redactorul emisiunii radio Revista Culturală Trinitas, a prezentat câteva volume, pe teme bucovinene, basarabene și ale culturii române publicate de editura Anima.
În continuare, a fost prezentat numărul 10 al Caietelor de la Putna, volum care înmănunchează comunicările ediției din 2016 a colocviului, care a avut tema „Fundamente creștine ale culturii române și europene.
Au urmat trei cuvinte de pledoarie pentru tema Pater et Filius a colocviului. Acad. Ion Pop a surprins legătura dintre tradiție și planul prezentului, punte temporală construită prin intermediul celor două Persoane, Tatăl și Fiul, în care cuvântul ascultător este esențial.
Scriitorul Adrian Gheorghe a adus în discuție pericolul contemporan al disoluției societății și persoanei în urma relativizării întregii realități.
La rândul său, părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna, a vorbit despre ce înseamnă a fi părinte din punct de vedere duhovnicesc:
Părintele este cel care naște duhovnicește pe fiu, iar unitatea dintre ei este una a dragostei, asemenea unității dintre Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Fiul, a subliniat părintele Melchisedec.
Teodora Stanciu a prezentat volumul Ion Creangă, prima carte publicată de Zoe Dumitrescu-Bușulenga.
Debutul colocviului a fost marcat și de un moment aniversar, întrucât povățuitorul duhovnicesc al acestor ținuturi bucovinene, Înaltpreasfințitului Părinte Pimen, a împlinit pe 25 august frumoasa vârstă de 88 de ani.
Cea dintâi sesiune de comunicări l-a avut ca moderator pe Acad. Ion Pop. Prima intervenție a fost susținută de părintele protosinghel Hrisostom Ciuciu. În lucrarea intitulată Paternitatea duhovnicească între instituție și eveniment, părintele a subliniat ideea că deși Părintele și Fiul sunt atât de diferiți, ei sunt egali, în sensul că faptele Unuia și a Altuia sunt săvârșite doar pentru bucuria Celuilalt.
Totodată, părintele a accentuat faptul că nu putem vorbi de cultură, de formare și de desăvârșire fără a vorbi de naștere, de dragostea unui părinte, Iubirea fiind astfel Izvorul veșniciei.
Acad. Ștefan Afloroaei, profesor la Facultate de Filozofie din Iași, a analizat, în comunicarea Discipolat și tradiție. Cazul filosofiei românești, mari figuri ale filosofiei românești din perspectiva relației discipol – maestru: Titu Maiorescu, Constantin Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Dimitrie Cantemir, Vasile Pîrvan, Nichifor Crainic, Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu, Anton Dumitriu, Constantin Noica și Mircea Eliade.
Profesoara Lucia Cifor, de la Facultatea de Litere din Iași, a propus O lectură eminesciană a trecutului cultural românesc în jurul momentului Epigonii. Pornind de la distincția dintre alegorie și alegoreză, precum și de la studiile eminescologice ale Rosei Del Conte, aceasta a evidențiat influența scrierilor patristice în textele eminesciene.
Cea de-a XI-a ediție a Colocviului de la Putna, organizat de Fundația Credință și Creație – Maica Benedicta, se va desfășura în perioada 24-27 august 2017 și va avea tema: „Pater et Filius. Continuitate în cultura română și europeană”. Lucrările Colocviului a au continuat în data de 25 si 26 august.