Continuând tradiţia ultimilor ani, câteva sute de pelerini din Oltenia şi din întreaga ţară au fost prezenţi marţi, 08 septembrie 2015, de praznicul Naşterea Maicii Domnului, la sărbătoarea hramului Mănăstirii Maglavit din judeţul Dolj. Pe locul unde odinioară Dumnezeu s-a arătat ciobanului Petrache Lupu, cler şi credincioşi au înălţat rugăciuni şi au participat la Sfânta Liturghie săvârşită în altarul de vară din curtea sfântului aşezământ monahal, de către un impresionant sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, în frunte cu Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu, Mitropolitul Olteniei. Au slujit alături de Mitropolitul Olteniei: Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei şi Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, iar răspunsurile la strană au fost date de către membrii Grupului psaltic Sfântul Mare Mucenic Dimitrieal Catedralei mitropolitane din Craiova, a precizat Preot Gheorghe Cioiu.
Naşterea Maicii Domnului, ziua bucuriei
În cuvântul de învăţătură rostit la finalul Sfintei Liturghii, Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Irineu a vorbit despre importanţa praznicului Naşterea Maicii Domnului şi rolul Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu în iconomia mântuirii neamului omenesc. „Mare bucurie este pentru noi naşterea Maicii Domnului! Pentru că Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu este cu adevărat liantul, legătura dintre cer şi pământ, dintre Dumnezeu şi om. Ea s-a învrednicit a fi Casă a lui Dumnezeu, a dat trup din trupul său Fiului lui Dumnezeu, care S-a făcut om pentru a ne elibera din domnia păcatului şi a morţii. Cum am putea numi astfel această zi, decât ziua bucuriei? În această zi Dumnezeu şi-a întors faţa spre creaţia Sa, a arătat milostivirea Sa asupra întregii creaţii. Toate acestea, la care se adaugă rugăciunile părinţilor, a moşilor şi strămoşilor ei, şi-au arătat roadele, s-au adunat laolaltă în Fecioara Maria, făcând-o pe ea <<rai cuvântător>>, <<mai cinstită decât heruvimii şi mai mărită fără de asemănare decât serafimii>>. Aşadar, sărbătorim o zi şi un praznic cu semnificaţii profunde, cu o adâncă încărcătură duhovnicească şi teologică, în care toţi ne regăsim copii ai Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu. O sărbătoare care trebuie să reprezinte un nou început în viaţa noastră, un nou început pe drumul mântuirii, pe drumul tămăduirii trupeşti şi sufleteşti. Ştim că izbăvirea ne vine prin Maica Domnului, mijlocitoarea noastră în faţa Tronului ceresc. Orice om când se află în necaz şi suferinţă cheamă pe mama sa în ajutor. Şi noi chemăm astăzi şi întotdeauna în ajutor pe Maica Domnului şi mama noastră, ştiind că atunci când Mântuitorul a rostit de pe cruce cuvintele: <<Femeie, iată fiul tău!>> (Ioan 19, 26), Maica Domnului a primit în grija sa nu numai pe Sfântul Apostol Ioan, ci pe toţi oamenii din această lume. De aceea alergăm cu mult curaj şi cu multă nădejde la Maica noastră. Iar ea ne cere în schimb un singur lucru, pe care l-a cerut şi nuntaşilor din Cana Galileii: <<Să faceţi orice vă va spune>> (Ioan 2, 5). Şi dacă vom asculta cuvintele acestea şi vom face ceea ce ne învaţă şi ne cere Mântuitorul Iisus Hristos, cu adevărat vom deveni vrednici moştenitori ai Împărăţiei celei veşnice a cerurilor”, a conchis Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu.
Momentele liturgice ale zilei au fost urmate de o agapă frăţească pregătită de obştea mănăstirii, în frunte cu maica stareţă Maria Mărgineanu.
Istoricul Mănăstirii Maglavit
Existenţa Mânăstirii Maglavit este legată de numele lui Petrache Lupu, un locuitor al Maglavitului, care, în perioada interbelică a avut mai multe teofanii în locurile unde se află mânăstirea, în timp ce se afla cu oile la păscut. Piatra de temelie a sfântului locaş a fost pusă la 14 septembrie 1935 de către Episcopul Râmnicului, Vartolomeu Stănescu. Lucrările de construire au fost suspendate din cauza războiului şi oprite definitiv în timpul regimului comunist. Abia după 1989 acestea au fost reluate cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Mitropolit Nestor Vornicescu al Olteniei, în prezent lucrându-se la finalizarea picturii interioare, realizată în tehnica frescă.
