Mănăstirea Cozia, ctitoria marelui voievod Mircea cel Bătrân, și-a serbat luni, 9 iunie, hramul, informează „Ziarul Lumina”. Praznicul a început de seara cu slujba Privegherii, continuând a doua zi cu Acatistul „Sfintei Treimi” și cu Sfânta Liturghie arhierească, informează „Ziarul Lumina”.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de către Înaltpreasfințitul Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, înconjurat de un sobor de peste 40 de preoți și diaconi veniți de la parohiile și mănăstirile din eparhie.
„Praznicul dragostei lui Dumnezeu față de oameni”
După Sfânta Evanghelie, IPS Părinte Varsanufie a ținut un cuvânt de învățătură în care a arătat importanța cinstirii Sfintei Treimi în Biserica noastră, evidențiind faptul că dogma triadologică este fundamentul învățăturii noastre creștine. Iar despre însemnătatea solemnității de la străvechea lavră vâlceană, Arhipăstorul Râmnicului a spus: „Praznicul de astăzi este un praznic desăvârșit, este praznicul în care Îl cinstim pe Dumnezeu, Unul după ființa Sa, dar care S-a manifestat în istorie în trei Persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Așa cum vedem din dumnezeieștile Scripturi, atât ale Vechiului, cât și ale Noului Testament, Dumnezeu Se revelează pe rând omului. Persoanele Sfintei Treimi, deși Se manifestă în istorie întreit, sunt Una, pentru că Tatăl este Cel care creează lumea, Fiul este Cel care mântuiește lumea, iar Duhul Sfânt este Cel care sfințește lumea până la sfârșitul veacurilor. Această sărbătoare a Sfintei Treimi mai poate fi numită și praznicul dragostei lui Dumnezeu față de oameni, pentru că testamentul pe care Dumnezeu îl lasă oamenilor prin Fiul Său este acesta: „Să vă iubiți unii pe alții așa cum și Eu v-am iubit pe voi”. Evanghelistul Ioan în Evanghelia și în Epistolele sale Îl definește pe Dumnezeu ca fiind iubire. Deci dacă Dumnezeu ne iubește pe noi oamenii, iar noi suntem creați după chipul și după asemănarea Sa, și noi suntem datori să ne iubim unii pe alții cu aceeași dragoste cu care Dumnezeu ne-a iubit pe noi. Iar dragostea noastră către aproapele trebuie să meargă până la jertfă. Suntem datori ca viața noastră să o închinăm lui Dumnezeu, să iertăm celor care ne greșesc, să trezim sufletul nostru, să ne apropiem mai mult de Domnul și să-L mărturisim pe El prin faptele noastre, prețuind permanent viața noastră pământească în vederea dobândirii vieții celei veșnice”, a conchis Înaltpreasfinția Sa.
Răspunsurile la strană au fost oferite de către un grup de studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Sfântul Ierarh Andrei Șaguna” din Sibiu.
La finele slujbei, părintele arhimandrit Vartolomeu Androni, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Râmnicului și starețul Mănăstirii Cozia, a mulțumit IPS Părinte Varsanufie pentru vizita și binecuvântarea arhierească oferită părinților din obștea mănăstirii, dar și tuturor credincioșilor prezenți la acest înălțător praznic împărătesc.
Mănăstirea Cozia, file de istorie
Situat la 3 km de stațiunea balneoclimaterică Călimănești-Căciulata, pe malul drept al Oltului și la circa 20 km nord de Râmnicu Vâlcea, ansamblul mănăstiresc de la Cozia, cu hramul „Sfânta Treime”, la început a fost cunoscut sub numele Mănăstirea Nucet, abia mai târziu primind numele Cozia, după muntele din vecinătate.
Biserica mare cu hramul „Sfânta Treime”, armonios proporționată, cu ornamentație bogată, a fost construită de meșteri din Moravia, după modelul bisericii sârbești din Crușevăț, din piatră albă tare, între anii 1387 și 1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Bătrân. În pronaos se găsesc mormintele voievodului Mircea și al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, călugărită după moartea fiului ei și decedată în 1605. Piatra funerară a domnitorului este o copie a celei originale și datează din 1938.
După anul 2000, prin purtarea de grijă a părintelui arhimandrit Vartolomeu Androni, aici au fost ridicate mai multe corpuri de chilii și un atelier de tâmplărie și sculptură.
