La 35 de kilometri de Roma, în mica localitate italiană Rignano Flaminio, creștinii ortodocși români se bucură de o biserică numai a lor. Având în spate o istorie vastă, construită pe oseminte de martiri, Parohia ‘Sfântul Ilie Tesviteanul’ e un loc de rugăciune ortodox cum rar ai ocazia să găsești în Peninsula Italică, informează „Ziarul Lumina”.
Localitatea Rignano Flaminio se află la poalele Muntelui Soratte, accesul fiind posibil venind de la Roma pe strada Flaminia, de pe care se pot admira și astăzi rămășițele străzii vechi de-a lungul celei noi. Strada antică a fost realizată cu aproximație între anii 200 și 180 î.Hr. de Caio Flaminio în urma cuceririi Padaniei și a Galliei Cisalpina, cu scopul de a lega Roma cu nordul Italiei, plecând de la zidurile severiene, ale împăratului Septimiu Sever (193-211), și traversând Poarta Fontinalis, aflată aproape de Campidoglio. Istoria veche a acestei localități a fost la început legată de centrele agricole locuite (în jurul anilor 300-400 î.Hr.) și împrăștiate în teritoriile dominate de triburile etrusce Capenati și Falisci aflate mereu în lupte cu romanii.
Pe acest teritoriu găsim de fapt resturile unor așezăminte ale matroanei Teodora, datorită căreia astăzi suntem în posesia a două monumente paleocreștine de o importanță deosebit de mare, situate la vest și la est de Rignano Flaminio. Unul dintre aceste monumente este Biserica Sfinților Abbondio și Abbondanzio, construită pentru prima dată în jurul anului 500 d.Hr. pe terenul Teodorei, în cinstea celor doi martiri care au fost îngropați aici. Biserica devine un important centru de pelerinaj și de cult. În anul 999, moaștele au fost mutate de către împăratul Otto al III-lea la Roma, împreună cu cele ale Teodorei, devenită sfântă, în Biserica ‘Sfântul Adelberto’ de pe insula Tiberina. La Rignano, în anul 972 a poposit împăratul Otto I, după încoronarea ce a avut loc la Roma și tot aici, în 1159, la 1 septembrie a murit papa Adrian IV în timpul unei călătorii spre Civita Castellana, voind să se refugieze în urma unui atac.
Din secolul al X-lea, adăpost pentru martirii romani
Edificiul are o încăpere unică ce se compune din mai multe părți, datorate varietății materialelor utilizate și a diverselor modificări și reconstrucții aduse structurii. Ultima restructurare documentată a fost făcută în anii 1970, sub îngrijirea Administrației Provinciale din Roma. Biserica actuală pare să fie din timpul împăratului Otto al III-lea (980-1002) și probabil a fost construită pentru a găzdui trupurile sfinților martiri romani. Partea din spate, în latura sud-estică, a fost construită din cărămizi de teracotă intercalate cu marmură din Evul Mediu, în timp ce zona absidală este făcută din pietre de tufo (rocă poroasă, de origine mixtă). În ceea ce privește data, cercetători ca Michele Trimarchi sau Messineo nu au căzut de acord, elaborând teorii diverse cuprinzând perioada istorică dintre secolele X-XI și XIII-XIV.
În altarul un pic înălțat se găsesc Sfânta Masă și Scaunul Împărătesc din piatră. În dreapta absidei este intrarea ce duce în cripta trapezoidală, realizată din pietre și cărămizi zidite, acoperită cu o boltă de înălțimi joase. Se poate distinge o semicoloană din marmură albă și altele două ce încadrează părțile laterale ale unui coridor îngust ce duce la descoperirea unei imagini incredibil de frumoase, dar în același timp și înfricoșătoare: icoana Sfântului Arhanghel Mihail. Chipul prezentat frontal, având caractere naturale umane, sugerează ideea de tridimensional. Cele două aripi, din ceea ce se poate distinge, nu sunt clar definite cum este corpul, dar culoarea albă folosită ne dă senzația de luminozitate și puritate, caracteristici proprii unui înger atât de apropiat ierarhic lui Dumnezeu. Fresca este parțial distrusă.
Sfântul Ilie, un sfânt al vremurilor noastre
În absidă, spre centru, găsim, în interiorul unui disc, imaginea impunătoare a lui Iisus Pantocrator, care cu un gest solemn binecuvântează credincioșii, în timp ce privirea severă îi mustră. În partea superioară se poate observa Mielul Mistic, simbolul creștinătății și sinonimul iertării și dreptății. Ceea ce impresionează cel mai mult este fără îndoială această măreție a figurilor din scena pe care toate împreună o reprezintă: Judecata de Apoi. Această pictură aparține tipologiei medievale, cu imagini și variațiuni decorative murale, având mai multe funcțiuni, adică nu numai ca un mod de apropiere către credincioși, dar și una pedagogică. Aceste picturi puteau însemna Biblia săracilor și analfabeților. Observând pictura ne putem da seama de semnele trecerii timpului, nu numai peste structura arhitectonică, dar și peste reprezentările figurate. În biserică sunt trei imagini de îngeri realizate sau restaurate în trei timpuri sau în trei moduri diverse.
‘Patronul spiritual al acestei biserici, Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, deși este un sfânt al Vechiului Testament, lucrarea lui a avut o mare importanță și va continua să aibă, pentru că se va răsfrânge și asupra timpurilor viitoare, până la sfârșitul veacului și al lumii. Este un sfânt al vremurilor noastre căruia îi aducem rugăciune în acest sfânt lăcaș, așteptând ajutorul și mijlocirea sa în greutățile fără seamăn care ne așteaptă, pentru că cea de-a doua venire a Mântuitorului Iisus Hristos și implicit sfârșitul lumii nu va avea loc până nu va veni Sfântul Ilie’, a declarat parohul bisericii, ieromonahul Ștefan Simion.
După ce sentimentul de neliniște și nesiguranță a fost eliminat, iar locul i-a fost luat de un altul mai intens, nu ne rămâne decât să venim și să vedem această minune, plini de un profund respect pentru un sfânt lăcaș ce a supraviețuit secolelor și oamenilor. Mai sunt încă multe elemente ce se pot adăuga acestei succinte descrieri, dar probabil ele vor fi amintite după următoarele operații de restructurare. Cu siguranță, acest minunat lăcaș face parte din patrimoniul spiritual al creștinătății, loc de rugăciune, pelerinaj și reculegere, a mai adăugat părintele slujitor de la Biserica Proorocului Ilie din Rignano Flaminio.
Hramul bisericii
Ca în fiecare an, în luna iulie, Parohia ‘Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul’ din Rignano Flaminio își sărbătorește hramul, prilej de bucurie și de împreună-rugăciune pentru creștinii ortodocși români din Italia. Duminica trecută, pe 17 iulie, credincioșii de acolo s-au bucurat de vizita Preasfințitului Siluan, Episcopul ortodox român al Italiei, care a slujit Sfânta Liturghie arhierească cu ocazia sărbătoririi hramului, răspunsurile la strană fiind date de Corul ‘Evloghia’ al Patriarhiei Române. După slujbă și agapa frățească, a avut loc o conferință duhovnicească cu tema ‘Familia creștină și provocările societății contemporane’, susținută de pr. Vasile Gavrilă, profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Justinian Patriarhul’ din București.
