Chiar dacă această întrebare poate părea dură, la prima vedere, ea persistă în mintea celor mai mulți contemporani ai noștri, fie că aceștia recunosc sau nu acest lucru.
Știm cu toții că într-o lume cu valori care se încadrează în legea firii, copiii reprezintă viitorul, speranța și dragostea generației adulte. Acum însă, în condițiile în care firescul este considerat ceva nu doar desuet, ci aproape troglodit, medieval (de parcă Evul Mediu înseamnă doar inchiziția!), copiii tind să devină cu totul altceva în mintea oamenilor.
Astfel, în noile condiții sociale, comerciale, politice, chiar, copiii sunt priviți ca o „investiție”, pentru că vor fi mâna de lucru a societății, ca niște „jucării” mai scumpe, care se pot vinde, cumpăra, chiar dacă aceste acțiuni sunt deghizate sub noțiunile de adopție, naștere cu ajutorul mamei-surogat, fertilizare in vitro etc.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
