Un alt fel de pelerinaj, o călătorie în viața și rânduielile de zi cu zi ale monahiilor de la Mănăstirea Țigănești din județul Ilfov, ne-a dezvăluit un exemplu de viață hristică împlinită prin curaj, muncă, rugăciune, ascultare, suferință și răbdare. Au renunțat la viața trăită în lume, având aici mici familii duhovnicești în care își brodează sufletul pentru întâlnirea cu Hristos.
Timpul, într-o mănăstire, este trăit cu și pentru Hristos. În Mănăstirea Țigănești, viața monahiilor capătă sens trăită liturgic, prin participarea la slujbele bisericii și prin împlinirea pravilei la chilie, și trăită în ascultare, prin îndeplinirea sarcinilor în care sunt rânduite în marea comunitate monahală și prin buna chivernisire a micii familii duhovnicești din jurul casei în care locuiesc. La mănăstirea ilfoveană este viață de sine, adică maicile sunt adunate câte două-trei în jurul uneia mai în vârstă, având în folosință câte o casă și formând, parcă, un mic sat monahal.
Mai multe detalii în Ziarul Lumina.
