„Învierea lui Hristos este garanţia propriei noastre învieri. Că vom învia este sigur. Depinde ce va urma învierii noastre: fericirea veșnică sau chinurile veşnice”, a subliniat Episcopul Antonie de Bălți în Pastorala de Paști.
„Viaţa creştină este o pregătire pentru propria înviere, de aceea suntem chemaţi să abordăm cu multă înţelepciune şi responsabilitate orice clipă a vieţii noastre”, a adăugat Preasfinția Sa.
Episcopul Antonie a explicat că moartea Mântuitorului Iisus Hristos nu este una obișnuită, deoarece este aducătoare de viață.
„Prin Înviere, Hristos ne arată că viaţa este mai mare decât moartea şi că moartea nu poate să învingă viaţa. Ultimul cuvânt în existenţa omului îl are viaţa. Moartea Mântuitorului deschide omului drumul spre viaţa veşnică”.
Preasfinția Sa a notat că păcatul și moartea au fost biruite prin Învierea Mântuitorului Iisus Hristos.
„La Taina Sfântului Botez fiecare ne îmbrăcăm în Hristos şi cântăm: Câţi în Hristos v-aţi botezat, în Hristos v-aţi şi îmbrăcat. Îmbrăcaţi cu Hristos, noi nu mai suntem singuri, ci cu Hristos. Că Hristos este dispus să rămână cu noi toată viaţa ne spune: Iată, Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârşitul veacului. Amin (Matei 28,20)”.
Lumina Învierii să aprindă dragostea în sufletul nostru
În partea finală a scrisorii pastorale, Episcopul Antonie i-a îndemnat pe credincioși să îi ajute pe cei vulnerabili.
„A înviat Hristos şi întunericul a fost risipit de lumină, răul a fost învins de dragoste, deznădejdea – de speranţă. Lumina, dragostea şi speranţa suntem chemaţi să le purtăm în sufletele noastre ca pe nişte făclii aprinse, pe care să le oferim în dar şi semenilor noştri descurajaţi, poate, de lipsurile prin care trec”, a subliniat ierarhul.
„Lumina Învierii să aprindă dragostea în sufletul nostru pentru a putea transmite speranţă aproapelui nostru care nu a avut ce să pună pe masa de sărbătoare. Să nu fim indiferenţi. În aceste zile de sărbătoare ar trebui să ne amintim mai des de îndemnul Mântuitorului: Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru este milostiv”.
„Să fim milostivi, cum milostiv este cu noi Bunul Dumnezeu. Să fim milostivi şi să ne asemănăm cu Dumnezeu. Să nu uităm de cei nevoiaşi, de bătrânii din aziluri şi copiii din orfelinate, de oamenii în vârstă, neputincioşi şi singuri, pe care nu-i mai vizitează nimeni, de familiile cu mulţi copii, care se luptă cu sărăcia. Să dăm din puţinul nostru pentru ca bucuria şi Lumina Învierii să ajungă şi la ei”, a concluzionat Preasfințitul Părinte Antonie.
Sursă foto: Doxologia
