„Astăzi încheiem o zi de praznic ce ne așază la răscrucea dintre bucurie și durere, între învierea lui Lazăr și Răstignirea Domnului, între cântările de laudă ale pruncilor și strigătul mulțimii: Răstignește-L!” a spus Arhiepiscopul ales al Marii Britanii și Irlandei de Nord în Duminica Intrării Domnului în Ierusalim.
Înaltpreasfințirul Părinte Atanasie a slujit la Paraclisul Arhiepiscopal din Borehamwood – Londra IV, unde a vorbit despre itinerariul duhovnicesc al Postului Mare, ajuns într-un punct de răgaz și înălțare lăuntrică.
Să aducem Domnului stâlpările sufletului
„Așa precum monahii din vechime – cum ne arată viața Sfintei Maria Egipteanca – reveneau în mănăstire la Duminica Floriilor după o pribegie prin pustiul aspru al postului, aducând cu ei roadele ostenelii și virtuțile săvârșite, și noi suntem chemați să aducem astăzi înaintea Domnului tot ce am lucrat bun și plăcut în timpul acestui post, ca pe niște stâlpări ale sufletului nostru, binecuvântate și primite ca jertfă curată și cu mireasmă duhovnicească”, a subliniat ierarhul.
„Între smerenia Mântuitorului, Care intră blând în cetate, și puterea dumnezeiască a Celui Care Se jertfește de bunăvoie, suntem chemați să-I fim aproape cu inima și cu rugăciunea.”
„Numai trăind duhovnicește fiecare zi a acestei Săptămâni a Patimilor, vom putea ajunge cu pace și lumină în noaptea cea sfântă a Învierii”, a mai spus Arhiepiscopul ales al Marii Britanii și Irlandei de Nord.
Punte între pocăință și înviere
Înaltpreasfinția Sa a mai afirmat că Intrarea Domnului în Ierusalim este o sărbătoare strâns legată liturgic de Sâmbăta lui Lazăr și marchează trecerea de la perioada Postului Mare – care se încheie în seara de vineri dinaintea Sâmbetei lui Lazăr – către Săptămâna cea Mare, în care Biserica retrăiește cu smerenie și evlavie Pătimirile, dar și Învierea Mântuitorului Hristos.
Sâmbăta lui Lazăr și Duminica Floriilor sunt considerate prefigurări ale biruinței asupra morții și o punte între vremea pocăinței din Post și lumina Învierii.
În cadrul slujbei au fost binecuvântate ramuri de salcie care au fost apoi distribuite credincioșilor ca semne ale biruinței vieții asupra morții și ale nădejdii învierii.
Foto credit: Arhiepiscopia Marii Britanii și a Irlandei de Nord
