Într-un articol publicat pe 26 februarie, revista Service Orthodoxe de Presse, citată de „Ziarul Lumina”, a anunțat că începând cu 21 februarie Comisia pregătitoare preconciliară interortodoxă s-a întrunit la Centrul Patriarhiei Ecumenice, la Chambésy, lângă Geneva.
Sub președinția Mitropolitului Ioan de Pergam (Zizioulas) și formată din reprezentanți ai tuturor Bisericilor locale (cu excepția Bisericilor din America, Japonia și Estonia, al căror statut, acordat în 1970 de Patriarhul Moscovei primelor două și în 1996 de Patriarhul Ecumenic celei de-a treia, nu a fost încă recunoscut de ansamblul Bisericilor Ortodoxe), comisia trebuia să pregătească lucrările celei de-a 5-a Conferințe Panortodoxe preconciliare, a cărei dată nu a fost încă fixată. Pe ordinea de zi a figurat continuarea analizei temelor, începută în timpul precedentei sesiuni a comisiei, în decembrie 2009, adică ‘dipticele’ – ordinul canonic tradițional al patriarhatelor – și modul de a recunoaște autocefalia sau autonomia unei Biserici locale (SOP 344.1). Cu toate acestea, divergențele nu au tulburat atmosfera care a domnit în timpul lucrărilor și discuțiile s-au desfășurat într-un climat fratern.
Lucrările comisiei au debutat printr-o rugăciune comună, apoi Mitropolitul Ioan de Pergam a pronunțat o alocuțiune introductivă în care a declarat, conform unei agenții grecești de informații religioase – Romfea -, că ‘Biserica Ortodoxă trebuie să urmeze cu adevărat evoluțiile contemporane și să nu se închidă în ea însăși, dar aceasta nu ar putea să facă acest lucru decât în conformitate cu principiile eclesiologice fundamentale și cu tradiția sa seculară’. Subliniind că nu ar trebui ca Ortodoxia să rămână ‘fragmentată în Biserici locale izolate’, în timp ce mondializarea se dezvoltă, acesta a evocat necesitatea de a întări mecanismele sinodalității până la următoarea întâlnire a viitorului Conciliu Panortodox, înainte de a afirma: ‘Ortodoxia nu va putea supraviețui dacă va rămâne în izolare și în împrăștierea unităților locale autosuficiente. Cei care au sarcina de a conduce Biserica Ortodoxă poartă marea responsabilitate de a promova această unitate cu toată puterea lor și fără a pierde timp’.
În continuare, Mitropolitul Ieremia al Elveției (reprezentant al Patriarhiei Ecumenice), responsabil al secretariatului pentru pregătirea Conciliului panortodox, a prezentat un raport asupra subiectelor din ordinea zilei. Comisia s-a oprit asupra problemei, rămase în suspans, a modului de a proclama autocefalia, dar, conform site-ului de informații religioase Amen.gr, al cărui sediu se află la Atena, aceasta nu a reușit pentru moment să găsească o soluție, deoarece deciziile trebuie luate în unanimitate. Participanții au convenit că această temă necesită un complement de studiu.
Comisia a studiat apoi tradiția teologică, liturgică și canonică a Bisericii Ortodoxe în relație cu ‘dipticele’ sau ordinul canonic de prioritate a primaților Bisericilor teritoriale. Conform site-ului Amen.gr, părerile diferitelor delegații asupra acestei teme sunt divergente. Poziția Patriarhiei Moscovei în această privință ar fi provocat îngrijorarea câtorva Biserici, afirmă aceeași sursă. Din partea sa, Patriarhia Moscovei, într-un rezumat al întâlnirii de la Chambésy publicat pe site-ul său, subliniază că dificultățile au venit din faptul că Bisericile din Georgia, Cipru, Polonia și Albania au cerut ca locul lor în ‘diptice’ să fie revizuit. ‘Pentru fiecare dintre aceste cereri nu a fost posibil pentru moment să se ajungă la un consens’, indică același rezumat.
Delegațiile Bisericilor au fost alcătuite din: Mitropolitul Emanuel al Franței, părintele Bartolomeu (Samaras) și părintele George Tsetsis (Patriarhia Ecumenică), Mitropolitul Sergiu de Cap (Africa de Sud) și părintele Nikolaos Ioannidis (Patriarhia Alexandriei), Mitropolitul Ioan (Yazigi) și Georges Gandour (Patriarhia Antiohiei), Mitropolitul Hesychios Kapitolias și părintele George Dragas (Patriarhia Ierusalimului), Mitropolitul Ilarion (Alféiey), Arhiepiscopul Marcu (Arndt) și părintele Nicolae Balachov (Patriarhia Moscovei), Mitropoliții Gherasim de Zugdidi și Teodor de Akhaltsikhe, la fel ca și părintele George Zviadadzé (Patriarhia Georgiei), Mitropolitul Amfilohie al Muntenegrului și episcopii Irineu de Backa (Patriarhia Serbiei), Episcopul Ciprian Câmpineanul și George Grigoriță (Patriarhia României), Mitropolitul Neofit de Ruse și Paul Pavlov (Patriarhia Bulgariei), Mitropolitul George de Paphos și Episcopul Hristofor de Karpasia (Biserica din Cipru), Mitropolitul Ignatie de Volos și părintele Ștefan Avramidis (Biserica din Grecia), Mitropolitul Dimitri de Gjirokastro și Pirros Kondilis (Biserica din Albania), Arhiepiscopul Ieremia de Wroclaw și părintele Abdrei Kouzma (Biserica Poloniei), Arhiepiscopul George de Mihailovce (Biserica Țărilor Cehe și Slovaciei).
Responsabili evrei și catolici s-au întâlnit la Paris
Cotidianul francez ‘La Croix’ ne propune în ediția din 3 martie un articol semnat de Martine de Saute, care vorbește despre întâlnirea, timp de trei zile, a delegaților Comitetului de legătură evreiesc-catolic la Paris, pentru a sărbători o jumătate de secol de reconciliere. Aceștia au aprofundat dialogul care, afirmă ei, ar putea deveni un model pentru alte dialoguri.
Care a fost tema generală a întâlnirii?
Această a 21-a întâlnire a Comitetului de legătură evreiesc-catolic, care reunește reprezentanți ai Comisiei Sfântului Scaun pentru relații religioase cu iudaismul și ai Comitetului evreiesc internațional pentru consultări interreligioase (Ijcic), a fost o ocazie de a face bilanțul tuturor acestor ani de dialog.
În timpul ședinței inaugurale, cei care au luat cuvântul au evocat istoria relațiilor dintre catolici și evrei, ‘forma de regăsire’ care a fost posibilă datorită unor personalități precum Jules Isaac, Jacques Maritain și alții, apoi ‘mutația ireversibilă’ survenită ca urmare a declarației ‘Nostra aetate’ a Sinodului Vatican II, mai precis paragraful 4, care vorbește despre ‘Biserica și poporul evreu’ (1965). Fără a nega obstacolele întâlnite, participanții s-au pus de acord pentru a recunoaște, așa cum sublinia rabinul newyorkez Richard Marker, președinte al Ijcic, ‘că lumea care a favorizat apropierea nu mai este cea a secolului al XXI-lea’ și pentru a dori ca dialogul iudeo-catolic să servească, după zisele lui Richard Prasquier, președinte al Crif, ‘ca exemplu contraexemplului de discurs integrist care amenință sub toate formele sale societățile noastre și civilizația noastră’.
Declarația finală, publicată la finalul întâlnirii, reia această temă, subliniind ‘importanța de a încuraja bunele relații între creștini și evrei la toate nivelurile și în toate situațiile, ca un model pentru celelalte dialoguri’.
Care au fost celelalte subiecte abordate?
Delegații – cardinali, episcopi, rabini, personalități non-religioase, veniți din Statele Unite, Europa, Israel, Australia, America latină și Africa – au analizat, în cadrul unor ateliere, apoi în ședință plenară, situația dialogului în Statele Unite, în Europa și în Israel. Aceștia au abordat de altfel trei subiecte care trebuie aprofundate în anii care vin: greutatea comunităților religioase în Orientul Mijlociu, educația și mai ales felul în care evreii și catolicii văd și învață tradiția celorlalți, bioetica.
A fost evocată și actualitatea, în special situația țărilor arabe și cea a minorităților religioase. Declarația finală subliniază ‘profunda tristețe’ resimțită ‘în fața actelor de violență sau terorism comise în numele lui Dumnezeu, cu precădere atacurile împotriva creștinilor și apelurile la distrugerea statului Israel’.
În ce anume constituie această întâlnire o nouă etapă?
‘Principalul rezultat al conferinței a fost aprofundarea relațiilor personale și a dorinței comune de a se confrunta împreună cu provocările enorme cu care se confruntă evreii și catolicii într-o lume aflată într-o transformare rapidă și imprevizibilă’, subliniază declarația finală.
‘Rămân uimit de plăcuta atmosferă, de profunzimea discuțiilor’, a mărturisit cardinalul Kurt Koch, noul președinte al Consiliului pontifical pentru promovarea unității creștinilor, dar și al Comisei pentru relații interreligioase cu iudaismul, care a participat pentru prima dată la această întâlnire. ‘Mai avem încă multe subiecte de aprofundat și numeroase provocări de evidențiat, dar trebuie să ne gândim și la un mod de a implica noile generații’, a continuat acesta.
Prezența a 12 tineri, lideri în devenire, evrei și catolici, selecționați de Vatican și de instituțiile evreiești, arată că acest comitet de legătură este de acum pregătit să reflecteze asupra trecutului pentru a înțelege mai bine prezentul, dar și să se protejeze pentru viitor.
