Într-o ediție trecută a rubricii „Memoria Bisericii” am început seria prezentării clericilor ortodocși victime ale persecuției comuniste în marea înscenare a Siguranței comuniste din noaptea de 14 spre 15 mai 1948. În ediția de față dorim să prezentăm o biografie succintă a părintelui Dumitru Mitoiu. Acesta s-a născut la 6 octombrie 1916 într-o familie de oameni simpli, agricultori din localitatea musceleană Dărmănești. După școala primară din localitatea natală, tânărul Dumitru Mitoiu a urmat Seminarul teologic din Curtea de Argeș (absolvit în 1937), apoi Facultatea de Teologie din București (1937-1941) și pe cea de Drept de la Iași. În anii studenției, inevitabil, ia contact cu lupta politică din capitala României, manifestând interes pentru Mișcarea legionară. Totuși, abia în timpul guvernării național-legionare devine membru legionar, atunci când, locuind la Băcești (satul natal al soției), acceptă funcția de șef de plasă, subordonat șefului organizației județene Putina, avocatul Nicolae Pâslaru.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
