„Hristos S-a întrupat pentru a vindeca omenirea de rana de moarte a păcatului și de urmările duhovnicești ale zguduitoarei căderi a protopărinților noștri Adam și Eva din Grădina Raiului”, scrie Episcopul Macarie al Europei de Nord în Pastorala de Paști.

„Drept urmare, în  timpul activității Sale pământești, a cercetat cu precădere pe cei bolnavi, pe cei neputincioși și suferinzi trupește și sufletește.”

„În marea Sa milostivire, Mântuitorul nu S-a ferit să fie abordat, interpelat și atins de orbi, surzi, muți, ciungi, șchiopi. S-a apropiat de leproși și a adus pace în sufletele celor chinuiți de duhuri necurate. Pe toți aceștia i-a tămăduit deplin”, continuă Preasfințitul Părinte Macarie.

„Evangheliile ne poartă de fiecare dată, în aceste momente ale suferinței umane, la picioarele Celui Care este Fiul Omului, Fiul Fecioarei, Fiul lui Dumnezeu, Fiul Tatălui Ceresc. Acolo, la periferie, alături de cei uitați, neglijați, disprețuiți sau pur și simplu copleșiți de greutatea suferințelor vieții, Îl regăsim pe El.”

„Mulți dintre frățiile voastre treceți prin diferite necazuri, dureri, strâmtorări ale vieții. Boală, pierderi, eșecuri personale, profesionale sau familiale. Toate acestea le regăsim în viața noastră de zi cu zi, însă nu ar trebui ca ele să ne doboare, deoarece sunt inerente vieții pe acest pământ”, precizează ierarhul.

Când suferim, Hristos e lângă noi

Dar, adaugă Preasfinția Sa, „o inimă îndurerată poate preschimba universul personal în care tu, scump frate, și tu, scumpă soră, simți că ai pierdut orice speranță”.

„Noi trebuie să știm că, atunci când durerea ne străpunge inima, indiferent dacă provine dintr-o boală, sau dintr-un necaz în familie, sau dintr-o altă strâmtorare sufletească ori trupească, ei bine, atunci, lângă noi, pe Crucea durerii, se află Însuși Hristos”, afirmă părintele episcop.

„El nu a părăsit niciodată Crucea din inima fiecăruia dintre noi. Doar noi am uitat și ne-am iluzionat că se poate trăi și fără astfel de încercări. El este mereu acolo și ne privește cu dragoste. În fața durerii, oare cum vom răspunde? Oare cum vom reacționa?”

„Îl vom lua în râs și Îl vom alunga, precum tâlharul răstignit de-a stânga Sa? Sau ne vom lăsa cuprinși de iubirea Sa nemărginită și vom striga cu suspine, asemenea tâlharului pocăit, răstignit de-a dreapta Sa: Pomenește-mă, Doamne, când vei veni întru împărăția Ta!” continuă Preasfinția Sa.

„Hristos a înviat din morți, cu moartea pe moarte călcând, așa cântăm acum, plini de bucuria Învierii. Cu pătimirea Sa pe boală călcând, cu durerea Sa pe durere călcând, El umple de acum încolo, cu harul Învierii Sale, moartea, suferința și chiar iadul.”

„Așa și numai așa – permițând ca Hristos să umple de sens și suferința noastră –, putem birui vicisitudinile acestei vieți în care încercarea este inevitabilă, iar biruința este posibilă doar prin Biruitorul iadului.”

„Așadar, să mânecăm cu mânecare adâncă, adică să ne îndreptăm grabnic pașii spre Domnul, Care ne așteaptă cu brațele deschise pe Cruce, pentru a ne dărui îmbrățișarea Învierii!” încheie Episcopul Europei de Nord.

Foto credit: Facebook / Episcopia Europei de Nord

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews